Mişcarea stimulează creierul să producă endorfine, substanţe care ne conferă starea de bine. Aşa se explică de ce ne simţim relaxaţi şi avem un tonus psihic bun după ce practicăm sportul preferat. În plus, inima, plămânii, aparatul locomotor vor funcţiona mai bine dacă ne obişnuim să facem mişcare periodic.
Numeroase studii au demonstrat că efectuarea periodică şi într-o manieră moderată a unei forme de mişcare duce la atenuarea depresiei uşoare şi medii. De asemenea, practicarea unui sport contribuie la prevenirea reapariţiei stărilor depresive. În cazul depresiei majore, activitatea fizică trebuie asociată cu tratamentul medicamentos şi cu psihoterapia individuală.
Depresia se manifestă frecvent prin stări inexplicabile de oboseală fizică şi psihică, tristeţe intensă, instabilitate emoţională, sentimente de vinovăţie, inutilitate, pierderea interesului pentru activităţi plăcute, scăderea poftei de mâncare, insomnii şi alte tulburări.
Un studiu publicat în Journal of Affective Disorders a analizat impactul practicării alergării asupra anxietăţii şi depresiei în comparaţie cu un antidepresiv obişnuit. Toţi pacienţii incluşi în acest studiu erau afectaţi de depresie şi/sau de anxietate.
Rezultatele cercetării
În rândul a 140 de pacienţi cu depresie, cei care au practicat sesiuni de alergare în grup - două sau trei alergări de 45 de minute pe săptămână - nivelul de depresie a scăzut comparativ cu persoanele care au luat escitalopram, un medicament care aparţine clasei inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei.
În plus, cei care şi-au tratat depresia cu exerciţii fizice au beneficiat de o recompensă suplimentară, cu îmbunătăţiri observate de asemenea la nivelul sănătăţii fizice. Acest grup a slăbit, şi-a îmbunătăţit forma fizică şi şi-a redus ritmul cardiac şi tensiunea arterială. În cazul grupului care a luat medicamente nu au fost observate aceste beneficii.
Echipa de oameni de ştiinţă a notat că în ambele grupuri au existat pacienţi care nu au avut niciun beneficiu în ceea ce priveşte reducerea depresiei sau a anxietăţii.
Puţin peste 4 din 10 pacienţi (44%), atât din grupul care a practicat alergarea, cât şi din grupul care a ales medicamentul, au experimentat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte sănătatea mintală.
Însă persoanele care au ales alergarea şi au observat efecte pozitive au continuat să scadă din greutate şi să îşi reducă circumferinţa taliei. S-au observat, de asemenea, îmbunătăţiri ale tensiunii arteriale şi ale funcţionării generale a inimii. Acesta nu a fost şi cazul celor care au luat escitalopram.
Echipa de oameni de ştiinţă a notat că în ambele grupuri au existat pacienţi care nu au avut niciun beneficiu în ceea ce priveşte reducerea depresiei sau a anxietăţii. Puţin peste 4 din 10 pacienţi (44%), atât din grupul care a practicat alergarea, cât şi din grupul care a ales medicamentul, au experimentat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte sănătatea mintală. Însă persoanele care au ales alergarea şi au observat efecte pozitive au continuat să scadă din greutate şi să îşi reducă circumferinţa taliei. S-au observat, de asemenea, îmbunătăţiri ale tensiunii arteriale şi ale funcţionării generale a inimii. Acesta nu a fost şi cazul celor care au luat escitalopram.
Foto Imago