În ultimii doi ani și mai bine s-a discutat mult pe marginea urmelor pe care COVID-19 le lasă în organismul uman. Sechelele SARS-CoV-2 pot fi unele severe, iar riscul de accidente vasculare și boli cardiovasculare este unul dintre cele care persistă cel mai mult după diagnosticul de COVID, indiferent de forma bolii.
Atacurile cerebrale sunt o urgență medicală și apar atunci când o parte a creierului nu mai este alimentată cu sânge. Acestea au, în general, două cauze principale: un cheag de sânge sau un vas de sânge care se sparge în creier. O afecțiune legată de acestea este un atac ischiemic tranzitor, când alimentarea creierului cu sânge este temporar întreruptă.
Cum recunoști un AVC
Medicii au stabilit că oamenii care au fost infectați cu SARS-CoV-2 au un risc cu 72% mai mare de insuficiență cardiacă la 12 luni de la boală, inclusiv cei care nu au suferit forme severe ale bolii. De asemenea, un AVC este foarte probabil la persoanele care au trecut prin COVID-19.
Simptomele unui AVC sunt ușor de identificat:
• „căderea” unei jumătăți a feței, vizibilă în special când aceasta zâmbește
• slăbiciunea brațelor
• dificultăți de vorbire care apar brusc.
Printre afecțiunile ce pot fi generate de infectarea cu SARS-CoV-2 se numără stopul cardiac, insuficiență cardiacă, atac vascular cerebral, aritmii, formarea de cheaguri de sânge, boli vasculare și sindroame inflamatorii, potrivit unor statistici publicate în Nature Medicine. Nu se știe, însă, dacă riscul este diminuat de administrarea vaccinurilor anti-COVID, întrucât studiile au fost efectuate înainte de descoperirea și lansarea pe piață a serurilor.
„Ceea ce este înspăimântător este că bolile care pot apărea din cauza COVID-19 sunt cronice și pot afecta oamenii pentru tot restul vieții”, a subliniat Ziyad Al-Aly, coordonatorul principal al studiului.
20 la număr, aceste boli ce pot apărea post-COVID sunt: AVC, hipertensiune arterială, fibrilație atrială, tahicardie sinusala, bradicardie sinusala, aritmie venriculara, flutter atral, pericardita, miocardita, boala coronariană acută, infarct miocardic, cardiomiopatie ischemica, insuficiență cardiacă, cardiomiopatie non-ischemica, stop cardiac, șoc cardiogenic, embolie pulmonară, tromboză venoasă adâncă, tromboză venoasă superficială.