Ştim deja că acest nou coronavirus provoacă un sindrom respirator acut, care poate avea efecte devastatoare pentru întregul organism. Norocoşii au trecut uşor prin boală, cei mai puţin norocoşi sau cu boli severe asociate fie au rămas cu sechele grave post îmbolnăvire, fie au decedat. Dar şi cei care au făcut o formă mai blândă de COVID-19 pot suporta urmările îmbolnăvirii.
OMS semnalează probleme grave la oamenii care au trecut prin COVID-19
Studiul realizat de specialiştii OMS după aproape doi ani de pandemie a enunţat probleme alarmante, mai ales la cei cu infecţii severe.
Din decembrie 2019 până în prezent medicii, infecţioniştii, virusologii, cercetătorii au făcut eforturi fără prededent pentru a secvenţia, diagnostica, trata şi preveni COVID-19. Vaccinul a fost descoperit în mai puţin de un an de la detectarea virusului pentru prima oară, în China, în decembrie 2019. Sechelele pe termen lung lăsate de boală sunt în sfârşit cunoscute, chiar dacă oamenii de ştiinţă încă lucrează la a înţelege acest sindrom cât mai bine, tocmai pentru a şti cum să acţioneze împotriva lui.
Covidul lung, o altă boală după COVID-19
Efectele pe termen lung ale COVID-19 sunt, potrivit OMS, o afecţiune cu cel puţin un simptom, care îşi face debutul undeva la 3 luni după confirmarea infecţiei. Noua boală durează cel puţin două luni, potrivit datelor strânse de OMS şi nu poate fi altfel explicată, decât ca fiind un efect colateral al infectării cu SARS-CoV-2.
Cele mai frecvente sechele post-COVID-19, cu efecte pe termen lung după trecerea din boală sunt oboseala excesivă, dificultăţile de respiraţie şi chiar problemele cognitive. Alte manifestări semnalate sunt durerile puternice în piept, slăbiciunea musculară, palpitaţiile, dar şi probleme cu gustul şi mirosul.
Termenul de COVID-19 lung nu este unul nou, el mai fiind folosit de-a lungul pandemiei pentru a descrie repercusiunile îmbolnăvirii, însă este prima oară când este inclus într-un studiu oficial.
Specialiştii continuă să analizeze manifestările COVID-19 şi sechelele pe care acesta le lasă mai ales la pacienţii care au făcut o formă severă a bolii. Pe viitor, OMS va actualiza studiul privind efectele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, pe măsură ce acestea vor fi centralizate şi analizate, mai ales date fiind mutaţiile suferite de coronavirus în urma transmiterii sale la scară largă.
Frecvenţa cu care apare COVID-19 lung după infectarea cu SARS-CoV-2 nu a putut fi contabilizată, încă. Un studiu Oxford indică faptul că aproximativ 37% dintre persoanele care au supravieţuit COVID-19 au semnalat cel puţin un simptom caracteristic acestei noi boli ce apare la câteva luni după infectare. Mai mult, cercetarea britanicilor, realizată pe mai mult de 270.000 de pacienţi, arată că simptomele de COVID-19 lung sunt, în general, mai frecvente la acei pacienţi care au avut nevoie de spitalizare pentru a trece prin boală.
Când se refac de fapt plămânii după COVID-19
Un studiu realizat de cercetători chinezi şi publicaţi în Lancet arată că, la un an după trecerea prin boală şi externarea din spital, între 20-30% dintre pacienţii cu o formă medie de boală şi până la 54% dintre cei cu forme severe încă mai aveau probleme pulmonare.
Un studiu Harvard, realizat pe 52.000 de persoane arată că apariţia diabetului şi a tulburărilor neurologice este mai frecventă în ultima vreme la persoane care au suferit de COVID-19, decât la cei care nu au trecut prin boală.
FOTO: Shutterstock