Potrivit unui recent studiu realizat de Forumul Român de Diabet, nu mai puțin de 1 din 10 români se confruntă cu această afecțiune cronică, iar alți 3 din 10 români se află în faza de prediabet. Aceste cifre ar putea fi răsturnate pe viitor, arată rezultatele unui studiu recent.
Diabetul zaharat - complicații
Diabetul zaharat, în toate formele sale, se dovedește a fi una dintre cele mai grave și răspândite afecțiuni din țara noastră. Anual, jumătate dintre persoanele diagnosticate cu diabet zaharat se văd nevoite să petreacă timp în spital din cauza complicațiilor asociate acestei boli. Aceste complicații pot varia de la riscul de orbire la complicații cardiovasculare, insuficiență cardiacă, complicații renale și, în unele cazuri, amputări la nivelul membrelor inferioare.
Diabetul zaharat tip 1
Diabetul zaharat tip 1 este o boală care durează toată viața și afectează capacitatea organismului de a transforma glucoza din alimente în energie. În majoritatea cazurilor, diabetul tip 1 apare devreme în viață și este adesea diagnosticat în copilărie.
Boala debutează atunci când sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină, hormonul care ajută la transformarea glucozei în energie pentru celulele organismului. Fără injecții zilnice cu insulină, persoanele care trăiesc cu diabet tip 1 nu ar putea supraviețui.
Cu toate acestea, există o rază de speranță care ar putea să vină în ajutorul celor afectați de diabet. Un studiu recent a adus în prim-plan o soluție care ar putea schimba viața celor care se confruntă cu diabetul de tip 1. Mai exact, pacienții care au deficit de celule insulare funcționale în pancreasul lor, celulele responsabile pentru producerea hormonului insulin, ar putea să nu mai aibă nevoie de injecții zilnice de insulină.
Studiul a evaluat o formă de terapie cu celule insulare derivate din celule stem, producătoare de insulină, care, administrate prin perfuzie, înlocuiesc în esență celulele insulare disfuncționale la persoanele cu diabet zaharat de tip 1, ajungând ca trei dintre cei șase participanți să nu mai aibă nevoie de insulină zilnică.
Deși terapia se află încă în stadiul de cercetare și nu a fost aprobată pentru uz general, rezultatele inițiale sunt promițătoare. De la primul studiu clinic desfășurat acum două decenii, s-au inițiat sute de studii clinice pentru a evalua eficacitatea și aplicabilitatea terapiilor cu celulele stem mezenchimale într-o gamă largă de boli și afecțiuni.
”Aceste cercetări deschid noi perspective în dezvoltarea tratamentelor inovatoare, iar celulele stem mezenchimale din cordonul ombilical sau placentă se profilează ca o sursă promițătoare în domeniul medicinei regenerative. Prin recoltarea placentei la naștere și stocarea pe viață, în condiții de criogenie, a diferitelor tipuri de celule stem din acest țesut, putem asigura accesul întregii familii la terapiile celulare viitoare, care pot include tratamente pentru diabet”, explică dr. Bogdan Coltor.
În prezent, peste 800 de studii clinice desfășurate la nivel global verifică utilizarea țesutului placentar, a țesutului ombilical și a sângelui ombilical în tratarea multor boli, iar se preconizează că până la finalul anului 2030 vor fi aprobate între 30 și 50 de noi terapii celulare.
În România, celulele stem colectate la naștere au fost predominant utilizate în tratamentul copiilor diagnosticați cu afecțiuni precum tulburările de spectru autist, paralizie cerebrală sau anemie aplastică. Unii pacienți au cunoscut îmbunătățiri semnificative datorită terapiilor cu celule stem, care au contribuit la regenerarea și repararea țesuturilor afectate. În plus, România se distinge ca una dintre puținele țări din Europa care oferă acces părinților la recoltarea întregului țesut placentar la naștere, cea mai valoroasă sursă de diferite tipuri de celule stem.
Foto Imago