Afecţiunile sezoniere de căi respiratorii superioare apar, de obicei, în perioada rece, octombrie-martie şi pot fi virale (virozele sezoniere şi gripele) sau bacteriene (bronşite, pneumonii şi bronşiolite - mai des întâlnite la copii).
Cauzele frecvente pentru apariţia acestor afecţiuni sunt:
- diferenţele mari de temperatură – de la o zi la alta,
- expunerea la frig, îmbrăcămintea neadecvată sezonului rece,
- consumul de lichide reci.
Afecţiunile virale – virozele sezoniere şi gripele – sunt contagioase, calea de transmitere fiind aerogenă şi constă, ca simptomatologie, în:
- rinoree (nas umed) sau nas înfundat,
- cefalee (durere de cap),
- curbătură musculară (durere musculară),
- disfagie (durere la înghiţire),
- disfonie (răguşeală),
- astenie,
- fatigabilitate
- şi uneori croşet febril.
Cei mai mulţi au gripă A.
Prof. Univ. Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului „Alessandrescu – Rusescu” Bucureşti, a declarat că la compartimentul de primiri urgenţe al Institutului ajung tot mai mulţi copii cu viroze respiratorii. Cei mai mulţi dintre cei testaţi au gripă de tip A.
Care sunt complicaţiile virozelor şi gripei în cazul copiilor
Dr. Craiu spune că sunt copii internaţi pentru că au făcut convulsii febrile. Foarte mulţi copii fac complicaţii bacteriene şi atunci este necesară îngrijirea în spital. Iată care este tabloul complicaţiilor descris de medic:
„Faptul că nu avem locuri în spital arată că mulţi au complicaţii importante ale acestor viroze respiratorii. Gripa ştim că produce o afectare severă a tractului respirator şi nu numai. Gripa face febră foarte înaltă şi avem mai mulţi copii internaţi pentru că au făcut convulsii febrile, gripa afectează semnificativ mucoasa şi a altor cavităţi, nu numai a nasului şi gâtului, cutiile închise cum sunt sinusurile şi urechea medie, odată infectate duc la retenţia de fluid sau de puroi, otita supurată, sinuzita, mastoidita, nu sunt tocmai complicaţii de neglijat, şi foarte mulţi copii dezvoltă, în contextul unor inabilităţi imunologice sau a vârstei complicaţii bacteriene după aceste boli virale, şi atunci când ai pneumonie şi dependenţă de oxigen evident că nu te poţi duce acasă.
Cam ăsta este tabloul, copii cu boli respiratorii foarte severe, care tuşesc extrem de mult, care au insuficienţă respiratorie, care tuşesc cu sânge, în fine, cazuri foarte zgomotoase, mai mult decât înainte de sezonul acesta de vacanţă”, a explicat medicul pentru news.ro.
Când trebuie mers cu copilul la spital
Dr. Craiu explică şi când anume trebuie să ajungă pacientul la spital pentru îngrijiri. Medicul vorbeşte despre semne de gravitate precum insuficienţa respiratorie, deshidratarea şi modificarea stării de conştienţă.
"Atunci când apar semne de gravitate, şi astea sunt trei la copil, primul şi cel mai important e insuficienţa respiratorie. Când un copil e vânăt, e albastru la buze şi la unghii şi la limbă asta nu se poate trata cu doctorii acasă, ai nevoie de oxigen şi de un bilanţ la spital, eventual de o maşină care să respire pentru tine.
Al doilea lucru, când un copil este deshidratat, când ieşirile de lichide sunt mai mari decât intrările, un copil care vomită tot timpul sau are scaune modificate şi nu poate să înghită nimic are nevoie de spital şi de perfuzie.
Şi al treilea, copiii care au febră şi modificarea stării de conştienţă, nu trebuie neapărat să fie comatos sau să facă convulsii, dar un copil care nu mai poate fi trezit la masă, care este extrem de moale şi de apatic. Deci deshidratare, insuficienţă respiratorie şi afectare de stare de conştienţă sunt semne de gravitate şi trebuie mers la spital.
Foto Imago