Boala, foarte contagioasă, nu mai există în ţara noastră din 1989.
Tot ce trebuie să știi despre difterie: cauze, simptome, transmitere, complicații și tratament
Două cazuri de difterie cutanată netoxigenă au fost confirmate în Capitală. Reprezentanţii INSP au precizat că această afecţiune apare în special la persoane din grupuri vulnerabile, care trăiesc în condiții precare.
Ultimul caz de difterie cu tulpini toxigene a fost înregistrat în România în anul 1989. Acest tip de difterie se previne prin vaccinare încă din primul an de viaţă, cu vaccinul inclus în Programul Naţional, a precizat MS.
Conform Miinisterului Sănătăţii, este vorba despre doi bărbaţi consumatori de droguri, infectaţi HIV, care au o evoluţie favorabilă.
”Doi pacienţi în vârstă de 38 şi 40 ani, bărbaţi, consumatori de droguri, infectaţi HIV, au fost internaţi la un spital de boli infecţioase din Bucureşti, cu leziuni cutanate. Din leziunile cutanate aflate la locurile de injectare, s-au izolat tulpini de Corynebacterium diphteriae ne-toxigene. Evoluţia pacienţilor este favorabilă”, a transmis Ministerul Sănătăţii.
Tulpinile de bacil difteric care produc toxina (toxigene) şi sunt implicate în producerea difteriei respiratorii sunt diferite de cele izolate la cei doi pacienţi.
”E vorba de difterie cutanată. Tulpini ne-toxigene, fără legătură cu forma respiratorie care este produsă de tulpinile care produc toxina şi care e o problema de sănătate publică”, a precizat ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila.
Cum se manifestă difteria cutanată
Difteria este provocată de Corynebacterium diphtheriae. Există două forme clinice de difterie: respiratorie şi cutanată. În cazul difteriei cutanate, microorganismele pătrund prin pielea lezată, apar papule care evoluează spre ulceraţie cronică greu vindecabilă, acoperită uneori de o membrană cenuşie.
Foto Imago