Chiar dacă se vorbește des despre acest sindrom, specialiștii nu au căzut de comun acord nici până astăzi, referitor la definiția sa și nici asupra elementelor care diferențiază burnout-ul de alte tulburări, astfel că devine dificil de diagnosticat și de tratat ulterior.
Sindromul burnout nu își găsește încă locul nici în manualele statistice și de diagnostic utilizate de specialiști, ca și categorie distinctă. Există totuși autori și cercetători care și-au dedicat munca acestui fenomen, iar numărul mare de studii pe tema burnout-ului, apărute în ultimii ani îi subliniază importanța.
Burnout: simptome
Potrivit Irinei Ciureanu, psihoterapeut în cadrul Clinicii Bellanima, în literatura de specialitate sunt menționate trei mari categorii de simptome pentru burnout, după cum urmează:
- Epuizarea: lipsa energiei emoționale, oboseala, inclusiv probleme somatice (durere abdominală, de exemplu).
- Înstrăinarea de activitățile legate de muncă: angajații resimt atribuțiile pe care le au ca fiind stresante și încep să se îndepărteze de colegi, de activități, devenind poate mai cinici, mai rezervați și câteodată chiar indiferenți.
- Performanță redusă: sindromul burnout afectează activitățile zilnice ale oamenilor la muncă și acasă, remarcându-se semne precum scăderea nivelului de concentrare și apariția emoțiilor negative față de activitățile profesionale.
Cum ajunge un angajat la burnout?
Cel mai adesea, fenomenul de burnout este asociat cu locul de muncă, însă poate să mai fie corelat și cu alte activități precum construirea unei case sau îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav sau are dizabilități, ne spune psihologul Irina Ciureanu.
În ultimii ani, se vorbește din ce în ce mai des și despre un burnout parental, ca efect al expunerii prelungite la stresul provenit din creșterea copiilor.
Endocrinologul Hans Seyle a definit trei faze fiziologice ca răspuns al organismului uman la stres: alarmă, rezistență și epuizare. Astfel, stresul prelungit la locul de muncă, deadline-uri strânse, conflictele cu colegii, precum și un volum mare de muncă, pe care angajatul îl resimte ca fiind peste ceea ce el poate realiza, pot duce la extenuare și apoi la burnout.
„Acest lucru se întâmplă în condițiile în care angajatul nu mai ține cont, se disociază practic de propriile nevoi pe care organismul său le transmite până la urmă”, completează Irina Ciureanu.
Dacă ajungi să remarci simptome specifice burnout-ului, precum cele explicate anterior, este recomandată vizită la un specialist. Psihoterapeutul Irina Ciureanu evidențiază că nu este bine să încerci să te autodiagnostichezi pentru că simptomele pot fi determinate de diverse cauze, o boală psihosomatică, depresie, anxietate sau chiar anumite medicamente.
Diagnosticul diferențial de burnout este cel mai bine realizat în cabinetul unui specialist.
Abordarea precoce a burnout-ului este importantă, în caz contrar, consecințele pot fi din cele mai serioase și anume: gânduri negre și comportament suicidar, conflicte cu ceilalți, adicții diverse, degradarea sănătății, violență.
Specialiștii evidențiază existența unor studii realizate pe populația din România, inclusiv publicate în reviste internaționale bine cotate, pe tema burnout-ului. Categoriile de interes studiate sunt preponderent din rândul medicilor, inclusiv medicii rezidenți și studenții la medicină și apoi din rândul profesorilor. Astfel de studii au reliefat, de exemplu, diferențe între predictorii sindromului burnout la femei vs. la bărbați, în populația de tineri studenți la medicină.
Un studiu foarte recent realizat în România arată cum medicii rezidenți care lucrează în perioada pandemiei în spitale non-Covid, sunt susceptibili, într-o mai mare măsură, la a dezvolta sindromul burnout, în comparație cu medicii rezidenți care activează în spitale Covid, explicația dată de autori fiind aceea că protocoalele clare și o bună organizare ajută mult și oferă control și confort mental.
Poate fi prevenit burnout-ul?
În cazul acestui sindrom, cel mai important este să îți porți de grijă și să iei în considerare gândurile, emoțiile și senzațiile transmise de corpul tău, arată specialiștii. De exemplu, dacă ești obosit, să închizi laptopul și să mergi la culcare, pentru a evita o stare de suprasolicitare fizica și psihică.
„Important este și să îți oferi timp liber, vacanțe, momente de relaxare, să înveți să spui NU dacă te simți asaltat de solicitări, peste ceea ce poți duce la locul de muncă, evitând comparații precum... <<colegul poate, pot și eu să stau până la 2 dimineața, în fiecare zi>>”, spune psihoterapeutul clinicii Bellanima.
Mai mult decât atât, specialiștii te îndrumă să încerci să te cunoști cât mai bine, să știi ce te motivează, ce fel de medii organizaționale îți priesc, din ce obții satisfacție la locul de muncă, cât de mult poți munci și cum să alegi un rol și un job pe măsură ta.
Așadar, tehnicile de asertivitate, conectarea cu propriile tale nevoi, precum și suportul social sunt poate elementele cele mai semnificative în lupta cu burnout-ul.
Corpul îți transmite suficiente semnale și știe singur să se echilibreze. Tot ce este nevoie să faci este să îl asculți. Bineînțeles, dacă toate acestea nu par să funcționeze, este nevoie să cauți suport de specialitate, psihologic și psihiatric, după caz.
Rolul angajatorului în prevenția burnout-ului
Angajatorii au un rol foarte important în prevenția sindromului burnout printr-o normare corectă a muncii (cândva obligatorie), prin psihoeducație și, mai ales, prin grijă absolut umană și normală față de proprii angajați, evidențiază specialiștii în sănătate mintală.
Programe precum „sfaturi cum să evităm să ajungem la epuizare și burnout” sau „cum să depistăm la timp primele semne de burnout la angajații noștri” ar trebui să se regăsească în platformele de training ale tuturor companiilor, este de părere psihoterapeutul Irina Ciureanu.
În cazul profesiilor în care interacțiunea cu beneficiarii este ridicată, precum și nivelul de stres (de exemplu, în cazul medicilor, al profesorilor, al asistentelor medicale etc), ar fi ideal ca organizațiile să aibă planuri de prevenție a burnout-ului.
Acestea ar trebui să poată lua în considerare elementele importante puse deja la dispoziție de literatură de specialitate: suportul social, suportul supervizorului și al colegilor, dezvoltarea unui mediu de lucru eficient și plăcut, utilizarea recompenselor, gestionarea volumului de muncă, psihoeducație în legătură cu acest fenomen, acces la suport de specialitate (psiholog, psihiatru).
Abordarea de specialitate a burnout-ului
Chiar dacă primul pas în abordarea burnout-ului ar trebui să fie prevenția, dacă totuși el se instalează, este important să știi că acest sindrom este o tulburare adaptativă la stresul cronic, așadar intervențiile care vizează gestionarea stresului pot fi utile în ameliorarea problemei.
Terapia sindromului burnout nu este una specifică, cel puțin nu încă, ci este vorba, mai degrabă, despre proceduri și tehnici bazate pe nevoile fiecărui pacient, ca de exemplu: tehnici de relaxare, apelare la serviciile de wellness, restructurare cognitivă, art-terapii, terapiile psihanalitice, etc.
Tratamentul de specialitate poate fi unul psihoterapeutic, medicamentos sau combinat.
Sursă foto: Shutterstock
