Vești bune de la cercetătorii olandezi! Ecografia este eficientă în diagnosticarea cancerului de sân în 90% din cazuri


Cancerul la sân este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul femeilor, afectând cu preponderență femeile de peste 50 de ani. Deși cazurile sunt destul de rare, și bărbații pot dezvolta cancer mamar.


Cum prevenim

O ecografie mamară făcută la timp se poate dovedi salvatoare în cazul cancerului de sân, vine să arate un nou studiu publicat de cercetătorii olandezi, la capătul unor ani întregi de dezbateri în ceea ce privește beneficiile și limitările acestei metode de diagnostic. 

Ecografia mamară

În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer. Prevenția și detectarea precoce a acestei afecțiuni sunt esențiale pentru tratamentul și supraviețuirea pacientelor, iar un rol important îl joacă ecografia mamară. Un studiu recent vine să confirme că ecografia este o metodă eficientă de diagnosticare la pacientele care remarcă durere, noduli, secreții mamelonare sau alte simptome și afecțiuni limitate la o anumită zonă a sânului. 

Analiza a arătat că doar ecografia a dus la un diagnostic precis la 90% dintre paciente, iar în cazul a 80% dintre femei testele ulterioare au arătat că era vorba de afecțiuni benigne, cum ar fi chisturile. Totodată, cercetătorii evidențiază faptul că ecografia poate astfel nu doar să fie eficientă ca metodă de depistare precoce a cancerului de sân, dar și că, în comparație cu mamografia, se poate dovedi un mod mai rapid și mai accesibil de a obține un diagnostic pentru pacientele care se confruntă cu probleme financiare sau în cadrul programelor de screening cu resurse limitate. 

”Mamografia și ecografia mamară sunt două tehnici de imagistică medicală utilizate pentru a examina țesuturile mamare, dar ele folosesc principii diferite. Mamografia utilizează raze X pentru a crea imagini detaliate ale sânului, în timp ce ecografia utilizează ultrasunete pentru a genera imagini cu ajutorul undelor sonore. Principalul avantaj al ecografiei este faptul că nu folosește radiații ionizante, ceea ce o face sigură și potrivită pentru femeile de toate vârstele, inclusiv pentru femeile gravide. În plus, pentru femeile cu țesut mamar dens, ecografia mamară poate oferi imagini mai clare și mai precise decât mamografia”, explică Dr. Oana Silvia Bărbulescu, medic specialist Chirurgie Senologică. 

Potrivit specialistului, se recomandă ca fiecare femeie să discute cu medicul lor despre potențialul beneficiu al ecografiei mamară ca parte a programului de screening. Astfel, frecvența ecografiilor mamare poate varia în funcție de recomandările medicului și de istoricul personal al pacientei. În general, ecografiile pot fi efectuate anual sau la intervale mai scurte, în funcție de recomandările medicului.

”Ecografia mamară poate ajuta la detectarea precoce a tumorilor și a altor abateri mamare, ceea ce poate duce la tratamentul prompt și la reducerea riscului de complicații. Detectarea precoce oferă pacientelor șanse mai bune de vindecare și evită tratamentele agresive în stadii avansate ale cancerului. În ceea ce privește limitările sale, acestea se referă la faptul că poate fi mai puțin eficace în detectarea microcalcificărilor, care pot fi un semn al cancerului de sân”, a încheiat Dr. Bărbulescu. 

Cancerul de sân 

Cancerul de sân denumit și cancer mamar este cea mai frecventă cauză de deces provocat de cancer în rândul femeilor și apare cel mai adesea la femeile aflate după menopauză cu vârsta peste 50 de ani. De asemenea, cancerul de sân poate apărea foarte rar și la bărbați, reprezentând aproximativ 1% din numărul total de cazuri de cancer de sân.

Tipuri de cancer mamar

Cancerul de sân apare în celulele din sân care cresc în mod anormal, se înmulțesc și se transformă într-un nodul sau tumoră. Cel mai incipient stadiu de cancer de sân este reprezentat de boala non-invazivă (stadiul 0), care este limitată la ductele sau lobulilor din sân și care nu s-a răspândit în țesutul sănătos al sânului (fază a bolii cunoscută sub denumirea de carcinom in situ). Cancerul de sân invaziv este răspândit în afara ductelor sau lobulilor, în țesuturile sănătoase sau chiar în afara sânului, în ganglionii limfatici sau organe aflate la distanță (stadiile I-IV).

Afecțiunea de cancer mamar este o afecțiune oncologică gravă a cărui tratament a fost adesea asociat cu pierderea sânului sau a ambilor sâni. Cancerul mamar poate fi depistat în stadii precoce. Descoperit la timp este o afecțiune tratabilă, cu prognostic favorabil pe termen lung. 

Primele simptome de cancer mamar

În cele mai multe cazuri, boala debutează cu același simptom: apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat la nivelul sânilor. Nu orice nodul care apare în zona pieptului este de natură canceroasă, dar, se impune o verificare imediată a caracteristicilor sale.

Simptomele unui cancer mamar în stadii avansate:

  1. modificări în dimensiune sau a formei sânului;
  2. umflături în sân;
  3. umflături în zona subrațului;
  4. deformarea pielii sânului (adâncituri, îngroșări de țesut);
  5. retracție de mamelon;
  6. secreție care este eliminată prin mamelon;
  7. erupții cutanate și iritații pe mamelon;
  8. îngroșarea sau înroșirea pielii în zona pieptului;
  9. durere persistentă la nivelul sânului;

Factori de risc asociați cu dezvoltarea unui cancer mamar

Principalii factori de risc pentru cancer mamar sunt:

  • genul – femeile prezintă un risc mult mai mare să dezvolte cancer de sân decât bărbații;
  • vârsta – pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, crește riscul de cancer mamar;
  • istoricul personal de cancer de sân – dacă o persoană a avut cancer de sân, prezintă un risc mărit să dezvolte această boală și la celălalt sân;
  • istoricul familial – riscul de a face cancer de sân este mai mare la femeile care au avut cazuri în familie (mamă, soră, fiică);
  • iradierea – expunerea prelungită la radiații, mai ales, a zonei pieptului, reprezintă un risc major de a dezvolta cancer de sân;
  • menstruație timpurie, înainte de 12 ani, menopauză tardivă, după 55 de ani;
  • sarcină geriatrică, lipsa gravidității;
  • obezitate, consum abuziv de alcool.

Foto Imago

vezi emisiunile doctor de bine

Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces
Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă...
Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt
Prea mult curent electric într-o zonă din creier înseamnă epilepsie. Cum se pot...
Care sunt criteriile care stau la baza unui mic dejun sănătos, în funcție de vârstă
Vârsta la care trebuie să aibă loc primul control la stomatolog. Cum influențează...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies