Epidemia tăcută care a lovit și România. Afecțiunea e tot mai des întâlnită la copii


Peste 115 milioane de oameni în întreaga lume sunt afectați de o boală complexă, progresivă şi multisistemică. Iar numărul lor va creşte progresiv până în 2030. Nici țara noastră nu e ocolită.


Deoarece simptomele sunt adesea nespecifice, aceasta este adesea subdiagnosticată şi subraportată.

Creştere alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic

Medicii trag un semnal de alarmă privind creşterea alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic. Ficatul gras non-alcoolic şi NASH sunt factori de risc majori pentru afecţiuni concomitente: peste 70% dintre pacienţi suferă de obezitate, până la 75% au diabet de tip 2, iar între 20% şi 80% au hiperlipidemie.

Patologia ficatului gras non-alcoolic este tot mai des întâlnită la vârste mici, cum ar fi în cazul copiilor.

"Un semnal îngrijorător este creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii şi adolescenţi. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecţiune hepatică şi are o contribuţie substanţială la creşterea incidenţei cirozei, cancerului hepatic şi indicaţiei de transplant hepatic", a precizat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe, şefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din Bucureşti.

Ficatul gras non-alcoolic, o boală a sărăciei

Prevenția și controlul bolii ficatului gras non-alcoolic se face prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, care să presupună mişcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, menţinerea unei greutăţi corporale normale.

"Vă recomandăm să adoptaţi o dietă normocalorică sau hipocalorică în cazul persoanelor cu exces ponderal, hipoglucidică şi hipolipidică, urmând principiile dietei mediteraneene. Aceasta include consumul de cereale integrale, fructe şi legume, nuci, alune, cafea în cantităţi moderate, peşte, carne albă slabă şi utilizarea uleiului de măsline", a afirmat medicul Liliana Gheorghe.

Ce e Boala ficatului gras non-alcoolic

Boala ficatului gras nonalcoolic (FGNA) constă în acumularea excesivă de lipide la nivelul celulei hepatice, care afectează mai mult de 5% din  parenchimul hepatic, în absența cauzelor secundare precum consumul excesiv de alcool, afecțiuni ereditare sau administrarea de medicație cu potențial steatogenic. Spectrul FGNA variază de la simpla încărcare grasă a ficatului (steatoza hepatică), până la inflamația parenchimului hepatic și prezența leziunilor celulei hepatice (NASH- steatohepatită nonalcoolică), fibroză și progresie spre ciroză hepatică.

Foto Imago

vezi emisiunile doctor de bine

Doctor de Bine. Emisiunea integrală din 28.04.2024
Ce mâncăm înainte și după sport. Mișcarea trebuie făcută la două ore după...
Obiceiul nociv pe care îl are aproape toată lumea. Provoacă dependență și duce...
Cât timp ai la dispoziție să mănânci peștele după ce l-ai gătit. Devine periculos...
Cum testăm prospețimea unui ou. Alimentul minune bogat în nutrienți și cu cele...
Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies