Căldura poate "topi" celulele cerebrale: cum deteriorează creierul temperaturile ridicate


Mai multe studii au stabilit deja legături între creșterea temperaturilor și o serie de tulburări psihice, cum ar fi creșterea ratelor de sinucidere și de agresivitate.


Oboseala mentală este o altă problemă care trebuie abordată. După cum a concluzionat un studiu pe această temă, atunci când temperatura corpului crește peste 39°C, "performanța cognitivă stagnează". 

José Ángel Morales, doctor în neurobiologie și cercetător la Departamentul de Biologie Celulară al Universității Complutense din Madrid, explică ca atunci când acest prag este depășit, hipotalamusul încetează să mai funcționeze corespunzător, acesta fiind partea din creier responsabilă cu menținerea unei temperaturi corporale constante. "În această situație, sistemul nervos este deosebit de vulnerabil", spune el.

Se pare că, deoarece hipotalamusul se concentrează pe atenuarea daunelor provocate de căldură, acesta neglijează alte funcții, cum ar fi atenția. Acesta este motivul pentru care este încetinit de temperaturile excesive. Cu aceasta, neuronii prăjiți ar putea rămâne o metaforă, dar neurobiologul clarifică faptul că nu, se întâmplă ceva similar la propriu: "Cu căldura, proteinele se denaturează, își pierd structura, se "topesc", ceea ce afectează foarte mult neuronii".

În special, există un tip de neuron care este foarte sensibil la aceste leziuni, celulele Purkinje, situate în cerebel și responsabile de funcția motorie. "Prin urmare, unul dintre simptomele caracteristice ale unui accident vascular cerebral provocat de căldură este slăbiciunea motorie cu afectarea severă a coordonării și a echilibrului", explică expertul.

Somnul și deshidratarea

Dincolo de topirea celulelor Purkinje, există și alți factori care fac legătura între căldură și oboseala mentală. În text, Morales sugerează că somnul ar putea fi unul dintre ei, o ipoteză care câștigă tot mai multă aderență în comunitatea științifică. 

Potrivit unei cercetări din 2018, căldura poate fi un factor declanșator al schimbărilor în semnalizarea neurofiziologică centrală, provocând perturbări ale tiparelor de somn. Acest lucru este important, deoarece s-a demonstrat că somnul prea puțin poate avea aceleași efecte asupra creierului ca și consumul excesiv de alcool. Acest lucru a fost afirmat într-un studiu publicat în Nature Medicine în 2017.

În plus, potrivit neurobiologului, "temperaturile ridicate "încurcă" hipotalamusul, iar creierul devine hiperexcitat, ceea ce ne face mai greu să adormim".

Deshidratarea este un alt aspect relevant de luat în calcul. De mai bine de zece ani are loc Congresul Internațional de Hidratare, unde a fost expus pentru prima dată faptul că o scădere de doar 2% de apă în organism poate provoca o pierdere momentană a memoriei și dificultăți în sarcini care necesită atenție, cum ar fi matematica. "De asemenea, înseamnă că toxinele nu sunt eliminate corect și se acumulează în organism", avertizează Morales.

vezi emisiunile doctor de bine

Cum pot fi evitate bolile cardiovasculare la menopauză. Când ar trebui început...
Doctor de bine. Emisiunea integrală din 6 octombrie 2024
De ce se umflă picioarele și ce legătură are asta cu imunitatea scăzută. Regula...
Ce trebuie să-i dați de mâncare unui copil cu diaree. Dieta clasică și-a dovedit...
Vitamina D e cea care stabilește legăturile în complicatul sistem imunitar. Ce...
Ce s-a întâmplat cu un copil care mânca o pungă de chipsuri zilnic. Mecanismul...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies