Greața și diareea sunt primele simptome, agravate de vedere încețoșată și slăbiciune. Deși rar, botulismul este o boală gravă și potențial fatală, de unde necesitatea de a acționa rapid în fața simptomelor care încep cu oboseală, slăbiciune și amețeli și sunt urmate de vedere încețoșată, gură uscată, disfagie sau disartrie și simptome neurologice care se deplasează de la umeri în jos.
Botulismul este de obicei cauzat de ingestia de alimente contaminate cu toxine produse de bacteria Clostridium botulinum și, rareori, de unele tulpini de Clostridium baratii, dar poate fi cauzat și de răni deschise sau de tratamente cosmetice.
Alimentele cel mai frecvent asociate cu botulismul sunt conservele de casă, în special legumele, cum ar fi ardeii iuți în ulei, sparanghelul, fasolea verde; peștele, inclusiv conservele de ton și peștele fermentat, sărat și afumat; și produsele din carne.
Cu cât perioada de incubație este mai scurtă, cu atât mortalitatea este mai mare
În aceste cazuri de botulism de origine alimentară, simptomele apar, de obicei, după o perioadă de incubație tipică de 12-36 de ore, dar uneori poate dura și câteva zile. Cu cât perioada de incubație este mai scurtă, cu atât boala este mai severă și letalitatea este mai mare.
Deși pacientul poate prezenta simptome gastro-intestinale, cum ar fi greață, vărsături sau diaree, simptomele inițiale sunt astenia marcată, slăbiciune și vertij, urmate de vedere încețoșată, uscăciune a gurii, disfagie și disartrie.
Între timp, simptomele neurologice sunt întotdeauna descendente (mai întâi sunt afectați umerii, apoi brațele, antebrațele și așa mai departe); paralizia mușchilor respiratori poate duce la deces dacă nu se instituie ventilația mecanică.