Unele dintre bolile pe care țânțarii le pot transmite sunt foarte grave, cum ar fi dengue, malaria, febra galbenă, chikungunya și zika, motiv pentru care s-au făcut chiar experimente cu țânțari transmițători de malarie modificați genetic pentru a introduce în femele o genă care să le împiedice să se reproducă și astfel să se reducă populația acestora pentru a o eradica.
De fapt, sângele uman este hrana preferată a țânțarilor, iar aproximativ 750.000 de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor cauzate de țânțari.
Trebuie să știm că numai femelele sunt responsabile de mușcătură, deoarece au nevoie de sânge pentru a finaliza ovogeneza, adică pentru ciclul lor de reproducere. De acest lucru țin cont atunci când își aleg "prada":
Se orientează după temperaturi ridicate sau lumini strălucitoare. Sunt atrase, de asemenea, de culori precum roșu sau negru ori dioxid de carbon în sânge.
Țânțarii sunt însă atrași în special de mirosuri, cum ar fi cele care emană de la piele, precum acidul lactic, indolul, octenolul și nonanolul.
Le place mirosul virusurilor pe care sunt capabili să le transmită, deoarece acestea modifică mirosul persoanelor infectate, reducând peptidele antimicrobiene naturale și crescând producția de acetofenonă, începând astfel lanțul de contagiune.
Cum eviți înțepăturile țânțarilor
- Folosiți produse repelente, există multe produse naturale, cum ar fi cele pe bază de levănțică, citronella, eucalipt, rozmarin și chiar oțet.
- Schimbați luminile fluorescente sau cele foarte puternice cu unele mai slabe.
- Așezați la uși, la ferestre sau lângă pat plante care le sperie, cum ar fi lămâia, busuiocul, rozmarinul, laurul, eucaliptul și citronela.
- Așezați un ventilator
- Folosiți vechiul truc cu lămâie și cuișoare.
- Împiedicați acumularea apei de ploaie, deoarece aici își depun ouăle și pot supraviețui luni de zile și ecloza dacă sunt scufundate sub apă.
- Dacă aveți fântâni, iazuri sau lacuri artificiale mențineți apa curgătoare, dacă nu aveți un filtru puneți pești precum gupis sau beta.