Dieta carpato-danubiană este o alimentație omnivoră, adică se recomandă consumul tuturor grupelor de alimente, de origine animală sau vegetală, dar predomină cele din urmă.
Acestea sunt:
- Legume de toate categoriile și culorile, cu cât mai proaspete, cu atât mai sănătoase.
- Fructe cât mai variate, de preferat să fie consumate întregi și nu în formă lichidă (sucuri).
- Cereale și produse cerealiere, cum sunt pâinea, produsele de panificație, pastele, orezul în forma lor integrală (pe cât posibil se vor evita formele rafinate).
- Lapte, iaurt, brânzeturi
- Ouă
- Alimente bogate în proteine, de origine animală (carnea slabă, de preferat albă, pește, fructe de mare) sau de origine vegetală cum sunt leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea, soia).
- Nuci, alune și semințe cât mai variate
- Uleiuri vegetale
Profesor doctor Maria Moţa, membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), susţine că deşi dieta carpato-danubiană este extrem de benefică în cazul obezităţii şi diabetului, aceasta nu este promovată suficient, spre deosebire de dieta mediteraneană, care presupune un regim bazat pe bucătăriile tradiţionale din Italia, Grecia, Franţa, Spania şi ale unor ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Sfaturile medicilor vin în contextul în care țara noastră se confruntă cu un număr crescut de pacienți diagnosticați cu obezitate și diabet.
"Dieta carpato-danubiană a pornit de la profesorul Nicolae Hâncu, un cunoscut medic nutriţionist, una din marile personalităţi ale lumii medicale internaţionale, nu doar din România. Această dietă are la bază ideea alimentaţiei noastre tradiţionale, fiindcă e foarte greu să preiei regimul mediteranean în anumite condiţii, cu anumite tradiţii. Ideea profesorului Hâncu a fost să analizăm ce avem noi: avem toate cerealele, avem toate legumele, important e să le recomandăm populaţiei şi să sugerăm cantităţile.
Dieta mediteraneană presupune să avem acces la peşte, la fructe de mare, la noi cumva e mai limitat spre deosebire de ţările mediteraneene, fiindcă acolo nu se conservă şi le pot consuma proaspete. Ingredientele sunt mai indicate acolo unde ele există (...) Această dietă merită popularizată, pentru că discutăm de acest regim de trei-patru ani şi mi se pare că noi nu l-am mediatizat şi nu l-am transmis suficient".
Medicul subliniază însă că deși carnea de porc și de vită nu este contraindicată, aceasta trebuie consumată în cantități moderate.
„Carnea de porc și de vită e bine să o limităm, avem cereale, putem face pâine neagră, să consumăm în special pâine neagră și desigur, ținând seama de toată patologia. Putem recomanda și dieta mediteraneană, și chiar se recomandă, dar mulți nu își permit uleiul de măsline sau fructele de mare. E bine să fie o cantitate de ulei de măsline cel puțin în salată, să ne putem permite uleiul de măsline, peștele, fructele de mare, însă aici trebuie să avem garanția că sunt relativ proaspete, fiindcă dacă nu ai un preparat în zona ta geografică, există riscul ca el să nu fie foarte proaspăt și să se folosească o serie de proceduri de congelare.
Avem merele noastre, perele noastre, fructele din zona noastră, pentru că ați văzut ce se întâmplă atunci când importăm mai ales citrice, banane, dar nu numai. Absolut toate fructele exotice importate se culeg în general crude, se coc forțat”, a mai spus dr. Maria Moța pentru agerpres.ro.
Foto Imago