Pentru a înțelege mai bine această problemă medicală, stăm de vorbă cu medicul Vlad Predescu, unul dintre cei mai apreciați chirurgi ortopezi din țara noastră, specializat în protezare articulară și traumatologie sportivă.
În esență, necroza avasculară presupune întreruperea circulației sanguine către capul femural, situație care duce la moartea progresivă a țesutului osos. În lipsa oxigenării și a nutrienților necesari, structura osoasă devine din ce în ce mai fragilă, iar, în timp, se produce distrugerea capului femural. Din acest motiv, articulația își pierde forma și funcționalitatea, iar durerea devine constantă și invalidantă. „Necroza avasculară este o boală perfidă, pentru că, în fazele inițiale, poate să nu dea simptome evidente. Mulți pacienți ajung la medic abia când durerea devine persistentă, iar atunci, de multe ori, leziunile sunt deja avansate”, explică medicul Vlad Predescu.
Primele simptome
În mod tipic, pacienții descriu inițial o jenă la nivelul șoldului sau o durere discretă în zona inghinală, care apare la mers sau la efort. Pe măsură ce boala progresează, durerea devine tot mai intensă, poate iradia spre coapsă sau genunchi și ajunge să fie prezentă chiar și în repaus. Mobilitatea șoldului scade treptat, iar activitățile cotidiene simple, precum încălțatul sau urcatul scărilor, devin dificile.
Necroza avasculară apare cel mai frecvent la persoane cu vârste între 30 și 60 de ani și are o serie de factori de risc bine cunoscuți. Printre aceștia se numără tratamentele îndelungate cu corticosteroizi, consumul excesiv de alcool, traumatismele la nivelul șoldului sau anumite boli hematologice și autoimune, dislipidemii, coagulopatii sau fumatul excesiv. Într-un număr semnificativ de cazuri, cauza rămâne însă necunoscută.
„Vedem din ce în ce mai des pacienți tineri, activi, care nu se așteaptă la o astfel de problemă. Tocmai de aceea, diagnosticul precoce este esențial. Dacă intervenim în stadii incipiente, putem întârzia sau chiar evita protezarea”, menționează doctorul Predescu. Foarte interesant este și faptul că, după COVID, au apărut numeroase cazuri de necroze vasculare ale capului femural. Acestea au fost întâlnite mai ales la pacienții bărbați care au avut forme severe de boală și au fost internați o perioadă mai lungă. Se presupune că tratamentul cu dexametazonă în doze mari, necesar pentru salvarea vieții, să fie răspunzător dar, pe de altă parte, există cazuri care au prezentat necroza și în absența administrării acestui medicament.
Formele de tratament
În fazele de început, tratamentul este conservator și urmărește încetinirea evoluției bolii. Se recomandă reducerea încărcării pe articulație, tratament medicamentos pentru controlul durerii și, în anumite cazuri, proceduri chirurgicale de tip decompresie osoasă. Totuși, eficiența acestor metode este limitată la stadiile precoce. Odată ce capul femural se deteriorează din ce în ce mai mult, procesul devine ireversibil. În aceste situații, soluția unanim acceptată este protezarea totală de șold, o intervenție care a evoluat spectaculos în ultimii ani. Operația presupune îndepărtarea segmentelor osoase afectate și înlocuirea lor cu componente artificiale care reproduc funcția articulației."Protezarea de șold nu mai seamănă deloc cu cea de acum 20 de ani. În prezent, avem la dispoziție tehnologii care ne permit o precizie mult mai mare și o recuperare mult mai rapidă pentru pacient”, explică medicul.
Întreaga luptă a medicului ortoped este salvarea capului femural și tratarea acestei afecțiuni până când apare prăbușirea și distrugerea cartilajului. Atât timp cât este păstrată sfericitatea capului femural, se încearcă intervenții de scădere a presiunii din capul femural, adică foraje de tip decompresie, împreună cu injectarea de celule stem, țesut spongios, fosfat tricalcic etc. Tot în această fază se pot încerca terapii vasodilatatoare, precum și terapii neconvenționale alternative, cum ar fi terapia hiperbară. Pentru terapiile neconvenționale nu există consens în cadrul comunității medicale.
Tehnicile moderne de intervenție
Una dintre direcțiile majore de dezvoltare este protezarea personalizată, care presupune adaptarea implantului la anatomia fiecărui pacient. Prin planificare digitală preoperatorie, chirurgul poate stabili cu exactitate dimensiunile și poziția optimă a protezei, ceea ce contribuie la o funcționare mai naturală a articulației și la o durată de viață mai mare a implantului. În paralel, tehnicile minim invazive au schimbat semnificativ experiența pacientului. Inciziile mai mici și protejarea țesuturilor din jurul articulației reduc durerea postoperatorie și permit mobilizarea precoce, precum și efectuarea intervenției fără pierderi sangvine și, implicit, fără transfuzii. Pacienții se pot ridica și merge chiar din ziua intervenției chirurgicale, după ce a trecut anestezia, iar recuperarea este considerabil mai rapidă comparativ cu metodele clasice.
Revoluționara tehnologie robotică
Un alt progres major îl reprezintă utilizarea sistemelor robotice, precum robotul Mako, care oferă un nivel ridicat de precizie în timpul intervenției, doctorul Predescu fiind primul ortoped din România care a operat cu această tehnologie revoluționară încă din anul 2019. Robotul asistă chirurgul în poziționarea implantului, pe baza unei planificări tridimensionale realizate anterior operației.”Chirurgia robotică ne permite să reproducem exact planul stabilit preoperator. Practic, fiecare detaliu este controlat, iar riscul de eroare este redus semnificativ. Pentru pacient, acest lucru se traduce printr-o recuperare mai rapidă și o funcționalitate mai bună a articulației”, concluzionează Vlad Predescu.
Recuperarea post operatorie
Recuperarea după protezarea de șold este un proces etapizat, dar, în majoritatea cazurilor, evoluția este favorabilă și rapidă, comparativ cu tehnicile din urma cu 10-15 ani. Mobilizarea începe devreme, în ziua intervenției chirurgicale, iar în primele săptămâni pacientul reînvață să meargă cu ajutorul unui cadru sau al cârjelor. Ulterior, prin kinetoterapie, se recâștigă forța musculară și stabilitatea articulației. În câteva luni, majoritatea pacienților revin la activitățile obișnuite, fără durere și cu o mobilitate semnificativ îmbunătățită, inclusiv în cazul activităților sportive. Necroza avasculară a capului femural rămâne o afecțiune serioasă, dar progresele din ortopedie au schimbat radical prognosticul acestor pacienți. De la intervenții minim invazive până la chirurgia asistată robotic, medicina modernă oferă soluții eficiente și personalizate, care permit nu doar eliminarea durerii, ci și revenirea la o viață activă.
