Îngustarea articulară a șoldului este una dintre modificările care anunță instalarea unor probleme serioase la nivelul articulației, printre care se numără coxartroza, inflamațiile locale sau leziunile degenerative. Pentru că șoldul este una dintre cele mai solicitate articulații ale corpului, orice dezechilibru structural se transmite imediat în postura, mobilitatea și calitatea vieții.
„Prima modificare radiologică pe care o observăm în patologiile degenerative ale șoldului este îngustarea spațiului articular. Aceasta reflectă degradarea cartilajului. Când cartilajul se subțiază, oasele încep să se apropie, iar durerea devine inevitabilă”, explică dr. Robert Apostolescu, chirurg ortoped, supraspecializat în artroplastia primară şi de revizie a articulaţiilor şoldului şi genunchiului.
Ce înseamnă îngustarea articulară a șoldului
În mod normal, între capul femurului și bazin există un spațiu fin, acoperit integral de cartilaj. Acest cartilaj absorbant funcționează ca un amortizor care protejează articulația de uzură. Odată cu vârsta sau din cauza factorilor mecanici, cartilajul începe să se subțieze. Spațiul articular se micșorează, iar suprafețele osoase ajung să fie din ce în ce mai apropiate. Această situație poartă numele de îngustare articulară și reprezintă un semn direct de degenerare.
Îngustarea poate fi asociată cu traumatisme vechi, displazie congenitală, suprasolicitare fizică, obezitate, boli inflamatorii sau predispoziție genetică. De multe ori, este primul indicator al coxartrozei, boala degenerativă a articulației șoldului.
Cum apare și în ce patologii este întâlnită
Principala cauză a îngustării articulare este uzura cartilajului. Această uzură poate fi lentă sau accelerată.
Coxartroza este cea mai frecventă patologie legată de îngustarea spațiului articular. Afectează de obicei adulții după 40-50 de ani, dar poate apărea mai devreme în cazul persoanelor care au avut displazie de șold, traumatisme, fracturi, luxații, sau au practicat sporturi solicitante.
Inflamațiile cronice articulare, cum sunt cele din bolile autoimune, pot duce la degradarea progresivă a cartilajului. De asemenea, unele activități profesionale care implică poziții fixe, ridicări repetate sau mișcări bruște pot contribui la apariția îngustării articulate.
„Articulația șoldului este una complexă și are un rol fundamental în mobilitate. Orice dezechilibru mecanic, chiar minor, poate genera presiune excesivă pe cartilaj. În timp, această presiune produce deteriorare, inflamație și îngustare a spațiului articular”, explică dr. Apostolescu.
Semnele precoce pe care nu ar trebui să le ignori
Corpul transmite semnale mult înainte ca durerea severă să apară. Primul simptom resimțit de majoritatea pacienților este durerea inghinală. Aceasta nu este întotdeauna intensă, ci apare de obicei în timpul mersului, la ridicarea de pe scaun sau după perioade lungi de stat în picioare.
Limitarea flexiei șoldului este un alt simptom important. Pacientul nu mai poate ridica genunchiul la fel de sus ca înainte, are dificultăți la încălțarea șosetelor sau simte rigiditate dimineața.
Șchiopătatul discret este un semn că organismul încearcă să evite presiunea pe articulația afectată. Uneori, acesta este observat doar de cei din jur.
„Durerea care se transmite spre coapsă sau genunchi poate induce în eroare. Pacientul crede că are o problemă la genunchi, când în realitate șoldul este cel afectat. De aceea, consultul ortopedic este esențial” mai subliniază dr. Apostolescu.
De ce apare durerea inghinală și ce o diferențiază de alte dureri
Durerea inghinală este specifică afecțiunilor de șold deoarece structurile nervoase și musculare conectate cu articulația transmit disconfortul în această zonă. Durerea poate radia spre coapsă sau poate apărea în zona fesieră. Un element important este faptul că durerea se accentuează la urcat sau coborât scări, mers prelungit sau la răsucirea membrului inferior.
Pe măsură ce spațiul articular se reduce, presiunea pe articulație crește, iar senzația de durere este mai intensă la mișcare și se ameliorează ușor în repaus. Totuși, în stadii avansate, durerea poate apărea și pe timpul nopții.
Coxartroza este evoluția naturală a îngustării articulare netratate. Cartilajul se deteriorează treptat, ceea ce duce la apariția osteofitelor, a inflamației și a rigidității accentuate.
Cum se diagnostichează îngustarea articulară
Consultul începe cu evaluarea clinică, testarea mobilității și discuția despre istoricul simptomelor. Radiografia arată clar îngustarea spațiului articular, prezența osteofitelor sau modificările osoase. RMN-ul evaluează starea cartilajului și a structurilor moi.
Tratament incipient: ce se poate face înainte de operație
Tratamentul depinde de stadiul bolii. În fazele incipiente, scopul este reducerea inflamației, ameliorarea durerii și menținerea mobilității. Se pot recomanda: fizioterapie și exerciții de întărire a musculaturii, antiinflamatoare prescrise, suplimente pentru sănătatea cartilajului, infiltrații cu plasmă sau acid hialuronic, dacă sunt indicate.
Fizioterapia corect realizată poate ajuta la reducerea presiunii pe articulație și la sincronizarea musculaturii implicate în mobilitatea șoldului.
„Tratamentul incipient are ca scop menținerea funcției articulare cât mai mult timp. Pacienții activi sunt cei care observă primele beneficii când încep kinetoterapia”, completează dr. Apostolescu.
Intervenția minim invazivă: protezarea șoldului
Atunci când durerea devine severă, iar mobilitatea este semnificativ afectată, soluția eficientă este protezarea șoldului. În prezent, tehnicile minim invazive permit intervenții cu incizii reduse, pierderi minime de sânge și un timp mai rapid de recuperare.
Protezarea modernă poate înlocui complet sau parțial articulația. Materialele folosite sunt biocompatibile, rezistente și pot reda pacientului mobilitatea completă.
„Protezarea minim invazivă este una dintre cele mai eficiente soluții pentru pacienții cu coxartroză avansată. Permite o recuperare rapidă, reluarea activităților zilnice și dispariția durerii cronice. Scopul intervenției este restabilirea calității vieții”, mai declară dr. Robert Apsotolescu.
Recuperarea după intervenție
Recuperarea începe încă din primele 24 de ore după operație. Pacientul este mobilizat treptat și începe exerciții de tonifiere și stabilitate. De obicei, mersul cu sprijin complet este posibil în câteva zile. Programul de reabilitare este personalizat în funcție de vârstă, nivel de activitate și evoluția postoperatorie. În general, pacienții își recapătă mobilitatea în câteva săptămâni, iar durerea dispare complet.
Foto Imago