Cum poate fi tratat refluxul gastroesofagian, boala care afectează până la 15% din populația lumii


La nivel mondial, până la 15% dintre persoane suferă de boala de reflux gastroesofagian, afecțiune care determină reîntoarcerea conținutului din stomac către esofag. 


Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune a sistemului digestiv care se manifestă atunci când conținutul stomacului (mâncare sau sucuri gastrice) este trimis înapoi către esofag. În România nu există date cu privire la prevalența bolii de reflux gastroesofagian, așa că ne putem orienta după statisticile internaționale”, afirmă Dr. Bianca Istratie, medic specialist gastroenterolog DigestMed.

Ce cauzează boala de reflux gastroesofagian?

Oricine poate avea un episod de reflux gastroesofagian. Însă, când frecvența acestora crește și devin un impediment în activitățile de zi cu zi este cazul să apelăm la un medic gastroenterolog. 

Printre cauzele care pot declanșa boala de reflux gastroesofagian se numără:

Hernia hiatală. Această afecțiune face ca o porțiune a stomacului să treacă în torace prin orificiul diafragmei, ceea ce poate determina reflux.

Alte boli care pot cauza boala de reflux sunt: diabetul zaharat, sclerodermia sau hipotiroidia.

Digestia întârziată. Atunci când alimentele stau prea mult în stomac și nu sunt evacuate către intestinul subțire există riscul ca acestea, împreună cu acidul gastric în care se descompun, să reflueze către esofag.

Mâncatul excesiv. O masă copioasă, mai ales atunci când este urmată de odihnă în pat, poate duce la declanșarea refluxului gastroesofagian.

Factori de risc ai refluxului gastroesofagian

Există o serie de factori de risc la care ar trebui să fim atenți dacă vrem ca digestia noastră să funcționeze în mod optim și să nu fim afectați de refluxul gastroesofagian. Printre aceștia, se numără consumul de alcool și cafea, obezitatea, sarcina, fumatul, consumul de alimente prăjite sau condimentate precum și folosirea unor medicamente precum aspirină, diazepam, estrogen sau progesteron”, adaugă Dr. Bianca Istratie. 

Cum este pus diagnosticul?

Diagnosticarea bolii de reflux este clinică și se face pornind de la simptomele, istoricul medical și stilul de viață al pacientului. Complementar, se pot face o serie de investigații medicale precum:

Endoscopia digestivă superioară. Aceasta este necesară atunci când pacientul prezintă: anemii, hemoragii, pierdere în greutate, dureri sau disfagie. De asemenea, investigația aceasta este recomandată și în cazul în care pacientul are peste 50 de ani.

PH-metria. În cazurile severe, care nu răspund la tratamentele administrate, ph-metria este folosită pentru a demonstra eventualele relații cauzale ale bolii de reflux cu alte simptome, de exemplu, tusea seacă.

Impedanța electrică. Specialiștii folosesc această metodă pentru a demonstra existența refluxului în manifestările extraesofagiene.

Manometria esofagiană. Aceasta este folosită în tandem cu ph-metria și permite decelerarea tulburărilor motorii esofagiene și asocierea acestora cu simptomele.

Complicații pe care vrem să le evităm

Dacă nu este tratată în mod corespunzător, boala de reflux poate duce la complicații printre care se numără:

Esofagita de reflux, în diverse grade, ajungând la ulcer esofagian sau stenoză esofagiană.

Esofagul Barret care implică modificări ale țesutului esofagian datorate rănilor produse de acidul gastric. În timp, aceste modificări pot duce chiar la cancer esofagian.

Hemoragie digestivă superioară. Aceasta este o complicație rară și este produsă de ulcer sau de esofagita severă.

Cum tratăm boala de reflux?

Pentru a trata boala de reflux, medicul gastroenterolog  poate prescrie antiacide, inhibitori ai receptorilor H2 sau inhibitori ai pompei de protoni precum: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol sau rabeprazol.

Modificări ale stilului de viață care ne pot feri de refluxul gastroesofagian

Din fericire, există și o serie de modificări ale stilului de viață și ale obiceiurilor alimentare pe care le putem adopta pentru a avea o digestie mai bună și a evita producerea refluxului gastroesofagian:

Dormitul cu capul mai ridicat;

Să nu mâncăm cu cel puțin două ore înainte de culcare;

Reducerea consumului de grăsimi, băuturi carbogazoase; alcool, cafea sau ciocolată.

Controlul greutății sau scăderea în greutate, acolo unde este cazul.

vezi emisiunile doctor de bine

Ce se întâmplă dacă excludem din dietă proteinele din carne, pește, ouă și...
Cum apare parodontoza. În prima etapă boala este reversibilă
Formula cardiologilor pentru ritmul cardiac. Ce puls trebuie să avem atunci când...
Vitamina pe care o putem lua prin expunerea la soare, dar și din alimente. Are un...
Progres în tratamentul oncologic. Cum îmbunătățesc tehnologia și intervențiile...
Când e nevoie de fațete dentare. Reabilitarea orală se poate face în 24 de ore

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies