Dinții copilului tău sunt protejați? Ce sunt fluorizările și sigilările
Două dintre cele mai simple și mai eficiente metode de protecție a dinților, fluorizarea și sigilarea, sunt aproape absente din sistemul de sănătate publică. Datele sunt alarmante: sigilările dentare realizate reprezintă sub 1% din necesarul anual, iar fluorizările ajung la aproximativ 1,6% din necesar, potrivit datelor Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Ce înseamnă asta pentru sănătatea copiilor noștri și ce putem face?
Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite afecțiuni la nivel global. În România, situația este îngrijorătoare: indicatorii de prevenție dentară se numără printre cei mai slabi din Europa, iar consecințele se văd direct în cabinetele stomatologice. Copiii ajung la medic nu pentru controale de rutină, ci cu dureri, infecții și dinți grav afectați, probleme care ar fi putut fi prevenite.
“Cele două instrumente principale ale prevenției dentare la copii, fluorizarea și sigilarea, sunt proceduri simple, rapide și cu efecte dovedite științific. Prevenția dentară la copii este investiția cu cel mai bun raport cost-beneficiu din medicină. O sigilare sau o fluorizare costă incomparabil mai puțin decât un tratament de canal sau o extracție. Dar, din păcate, în România, cultura prevenției este încă slab dezvoltată atât în sistem, cât și în rândul părinților", explică Dr. Ela Oprea, medic stomatolog.
Ce este fluorizarea și cum protejează dinții
Fluorul este un mineral natural care întărește smalțul dentar, stratul exterior, protector al dintelui și îl face mai rezistent la atacul acizilor produși de bacteriile din cavitatea bucală. La copii, al căror smalț este încă în formare, fluorul joacă un rol esențial.
Fluorizarea profesională se realizează în cabinetul stomatologic și constă în aplicarea unui gel, a unui lac sau a unei soluții cu concentrație ridicată de fluor direct pe suprafața dinților. Procedura durează câteva minute și este complet nedureroasă. Se recomandă începând de la vârsta de 6 luni, odată cu erupția primilor dinți, și se repetă la fiecare 3-6 luni, în funcție de riscul individual de carie al copilului.
Fluorizarea profesională vine în completarea celei zilnice, realizate prin periaj cu pastă de dinți cu fluor. Împreună, cele două forme de protecție creează o barieră eficientă împotriva cariilor.
„Mulți părinți nu știu că fluorizarea nu este doar pasta de dinți de acasă. Fluorizarea profesională, realizată de medic, are o concentrație mult mai mare și o eficiență dovedită în reducerea incidenței cariilor cu până la 40%. Este o procedură de rutină în țările cu sisteme de sănătate dentară performante, în Scandinavia, de exemplu, este gratuită și obligatorie în cadrul programelor școlare", subliniază medicul.
Ce este sigilarea dentară și de ce este atât de importantă
Molarii, cei mai solicitați în masticație, au pe suprafața lor șanțuri și gropițe adânci în care resturile alimentare și bacteriile se acumulează cu ușurință, greu accesibile periajului obișnuit. Sigilarea dentară rezolvă exact această problemă.
Procedura constă în aplicarea unui strat subțire de rășină sau ciment pe suprafața de masticație a molarilor, „sigilând" acele șanțuri și creând o suprafață netedă, ușor de curățat. Nu implică anestezie, nu presupune îndepărtarea de țesut dentar și durează, pentru fiecare dinte, câteva minute.
“Se recomandă imediat după erupția molarilor permanenți, în jurul vârstei de 6 ani pentru primii molari și 12 ani pentru molarii secunzi, înainte ca aceștia să fie afectați de carii. Un sigilant bine aplicat poate proteja dintele timp de 5 până la 10 ani și reduce riscul de carie pe suprafața respectivă cu până la 80%”, precizează medicul stomatolog.
Sănătatea dinților de lapte contează la fel de mult
Un mit persistent în rândul părinților este că dinții de lapte „nu contează", pentru că oricum cad. Este o concepție greșită și cu consecințe serioase. Dinții de lapte mențin spațiul necesar erupției corecte a dinților permanenți, ajută la masticație și la dezvoltarea vorbirii și influențează direct sănătatea gingiilor și a osului alveolar.
O carie netratată pe un dinte de lapte poate provoca infecții care afectează mugurele dintelui permanent de dedesubt, poate genera dureri cronice și poate perturba dezvoltarea armonioasă a întregii dentiții.
„Cel mai frecvent lucru pe care îl aud de la părinți este «lasă, că oricum îi cad». Dar o carie pe un dinte de lapte doare la fel de mult ca una la un dinte permanent și poate avea consecințe pe termen lung asupra dentiției definitive. Primul consult stomatologic ar trebui să aibă loc la un an, nu la patru sau cinci ani, când problemele sunt deja instalate", atrage atenția Dr. Ela Oprea.
Foto Imago