Netratată la timp, te subjugă sau îți răpește, puțin câte puțin oamenii dragi, transformându-i în persoane de nerecunoscut. Depresia este reală.
Contrar unor păreri eronate, depresia chiar există; ea nu este un moft, nu este o scuză, ci este o realitate care pune stăpânire pe tot universul interior al celor pe care îi atinge.
Depresia apare pe fondul unei interacțiuni complexe dintre o serie de factori sociali, psihologici și biologici. O predispoziție mai mare către această boală o au persoanele care au trecut prin diverse evenimente traumatizante, care au suferit pierderi majore, care nu își găsesc un loc de muncă pe termen extins, sau care au trecut prin episoade tragice în viață. Depresia poate să aprofundeze starea rea a unei persoane, afectând, în multe cazuri și aspecte care țin de sănătatea fizică a acesteia. De exemplu, bolile cardiovasculare pot conduce la depresie și vice-versa, arată datele de specialitate.
Depresia în cifre și statistici
Pe plan mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 264 de milioane de oameni au fost diagnosticați cu depresie. Din păcate, pe mulți dintre ei, această tulburare psihică îi împinge spre gesturi necugetate. Aproximativ 800000 de persoane se sinucid anual din cauza depresiei, fiind și una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
Oana Stan, psihoterapeut CBT în cadrul Centrului Medical Bellanima din București, atrage atenția că și în România numărul persoanelor cu depresia a crescut.
„În prezent, aproape 10% dintre români sunt diagnosticați cu depresie, iar numărul pacienților cu tulburări mintale și de comportament a crescut cu 25%, doar în ultimii trei ani. Din păcate, în România, foarte mult timp, mersul la psiholog a fost perceput ca un stigmat social. Deși există un segment care pare să acceseze din ce în ce mai des serviciile psihologice, o mare parte dintre oameni încă nu văd utilitatea acestor servicii dedicate sănătății psihice”, evidențiază Oana Stan.
În schimb, psihoterapeutul mai remarcă faptul că, multe persoane încearcă să își rezolve mai degrabă problemele legate de sănătatea fizică, dar la psiholog sau la psihiatru ajung abia atunci când afecțiunile lor se cronicizează. Ar fi ideal ca în țara noastră și mersul la un specialist în sănătate mintală să fie abordat așa cum se întâmplă cu mersul la alți medici, pentru diverse afecțiuni fizice.
O particularitate statistică a incidenței depresiei este aceea că apare mai frecvent la femei decât la bărbați. De exemplu, potrivit unui raport al INSP, doar în 2017 s-au înregistrat în jur de 2.261 de cazuri de depresie majoră, la 100.000 de femei și 1.474 de cazuri de depresie, la 100.000 de bărbați. Așadar, cazurile înregistrate la femei sunt cu 55% mai numeroase decât în cazul bărbaților.
Psihoterapeutul Oana Stan are o explicație pentru această discrepanță:
„Sunt anumiți factori care pot fi asociați cu depresia la femei, comparativ cu cea la bărbați. De exemplu, bolile tiroidei, prin creșterea cortizolului, folosirea anumitor medicamente precum cele hormonale, a contraceptivelor orale sau infertilitatea - sunt niște factori de risc în plus la femei. Pe de altă parte, rata divorțurilor este în creștere și tot mai mulți copii sunt crescuți de un singur părinte, de cele mai multe ori, de către mamă. Acest fapt favorizează apariția depresiei în rândul femeilor”, explică specialistul Bellanima.
Motivelor enumerate mai sus li se adaugă și depresia post-partum, care este experimentată de aproximativ 20-30% dintre femeile care nasc, iar în această categorie pot fi incluse și femeile care fac întreruperi de sarcină (voluntare sau nu) ori care își dau copiii spre adopție - afirmă psihoterapeutul Oana Stan.
Curios este că, deși depresia este mai întâlnită la femei, rata sinuciderii asociate depresiei este mai mare la bărbați. Organizația Mondială a Sănătății estimează de trei ori mai multe sinucideri în cazul bărbaților, decât la femei.
Potrivit Oanei Stan, în cea mai mare parte a țărilor lumii, actul suicidar este, cu precădere, o conduită și un mod de a reacționa tipic masculin: „Una dintre explicațiile pentru care rată sinuciderilor, în rândul bărbaților, este mai mare decât la femei ar fi faptul că bărbații se confruntă, în perioada vârstei mijlocii, cu mai multe evenimente cu potențial stresor precum șomajul, reducerea drastică a veniturilor și implicit imposibilitatea susținerii financiare a familiei, iar conștientizarea și solicitarea de ajutor sunt percepute ca un atac la masculinitatea lor. Bărbații au reziliența mai scăzută la labilitate, în raport cu cea a femeilor.”, notează psihoterapeutul.
Semnele și cauzele depresiei
Ar trebui să știi că nu orice supărare temporară este o depresie. Psihoterapeutul Oana Stan identifică o serie de caracteristici, comune în rândul persoanelor cu depresie:
● tristețe persistentă;
● pierderea interesului pentru activitățile de care se bucură în mod normal;
● lipsa energiei, schimbarea apetitului, insomnie, iritabilitate;
● lipsa capacității de concentrare.
„Totodată, persoana cu depresie are cvasipermanent un aer posomorât, nefericit, stimă de sine scăzută, are sentimente de inadecvare, de lipsă de valoare și predispoziție către sentimente de vinovăție ,de remușcare”, mai arată specialistul.
O problemă de acest tip nu apare din senin. În spatele depresiei se pot ascunde multe suferințe și traume precum: insecuritatea, șomajul pe termen lung, singurătatea, lipsa unei relații funcționale în cuplu, violența, abuzurile, pierderea unui părinte în copilărie, divorțul, evenimentele stresante care depășesc șase luni, bolile grave, apartenența la grupuri marginale, șocurile emoționale, catastrofele.
Importanța ajutorului de specialitate
În cazul unei persoane care suferă de depresie, este absolut necesară o evaluare fizică și psihică, în vederea elaborării unui plan de intervenție. Rolul unui psihoterapeut este acela de a susține pacientul, de a-l ghida în acest demers terapeutic, ajutându-l să-și însușească noi mecanisme de adaptare, funcționale, sănătoase, prin metode specifice. Cele mai cunoscute forme de tratament sunt psihoterapia și tratamentul medicamentos. În funcție de tipul depresiei și de personalitatea individului, abordarea poate fi de tip cognitiv-comportamental, psihanaliză, terapie sistemică familială sau experiențială, etc.
Atunci când pacientul ajunge întâi la psiholog/psihoterapeut și acesta observă semne clare de depresie cronică sau o lipsă de funcționalitate a persoanei, marcantă și persistentă, când psihologul observă decompensări la persoana respectivă sau psihoterapia nu dă rezultate ori rezultatele sunt foarte slabe, atunci se face trimitere către medicul psihiatru.
Rolul medicului psihiatru este acela de a evalua severitatea afecțiunii, de a pune diagnostic și de prescrie tratamentul medicamentos aferent.
Legătura dintre medicul psihiatru și psiholog/psihoterapeut este esențială, deoarece pune un mare accent pe abordarea integrată a fiecărui caz în parte.
Depresia, mesajele motivaționale și dezvoltarea personală
Multă lume se întreabă dacă citatele sau discursurile motivaționale ori cărțile de dezvoltare personală ajută în îmbunătățirea stării de sănătate psihică.
Psihoterapeutul Oana Stan este de părere că, pentru sănătatea mintală, orice te ajută să îți păstrezi psihicul în echilibru este important să fie folosit.
„Rolul mesajelor motivaționale este, în primul rând, unul de identificare, de normalizare, de suport, ceea ce ne ajută major. Astfel, o persoană realizează că nu este singură într-o anume situație, iar aceste mesaje sunt la îndemână, extrem de facil de accesat, având în vedere că există oriunde, mai ales în social media”, ne spune psihoterapeutul Bellanima.
În ceea ce privește dezvoltarea personală, aceasta este o „sora mai mică” a psihoterapiei, un proces continuu, iar în cea mai mare parte a timpului ar fi util să fie și conștient, recomandă Oana Stan: „Dezvoltându-ne, învățăm din experiențele pe care le-am trăit, învățăm să ne adaptăm situațiilor cu potențial disfuncțional și astfel evoluăm. Iar asta nu face decât să ne ducă, în final, la o stare de acceptare, de bine, de echilibru.”
Psihoterapeutul Oana Stan oferă, în încheiere, și un sfat important celor care au o persoană apropiată cu semne de depresie, dar care se află în negare.
“Pentru astfel de cazuri, este important ca persoana depresivă să fie ajutată să perceapă că staționarea în negare aduce doar costuri în prezent, pe termen mediu și lung, iar începerea unui demers terapeutic cât mai repede, nu numai că diminuează aceste costuri, dar vine și cu multe beneficii, cu așteptări realiste, nedistorsionate, adecvate și sănătoase.”
