Grăsimea de pe abdomen, cunoscută sub numele de grăsime viscerală, este extrem de nesănătoasă și poate fi un semnal serios de alarmă al dezvoltării bolilor metabolice cronice, fie că este vorba despre hipertensiune, boli cardiovasculare sau diabet.
Grăsimea subcutanată versus grăsimea viscerală
Grăsimea care se ascunde chiar sub piele în mare parte din corp se numește grăsime subcutanată. Acest tip de grăsime situată în jurul părților laterale, fesieri, coapse sau brațelor poate avea un aspect neplăcut din punct de vedere estetic, dar mai inofensivă spre deosebire de grăsimea viscerală.
Atunci când începem un program de slăbire este imposibil să țintim doar grăsimea de pe abdomen, dar o scădere în greutate va ajuta atât la micșorarea taliei și, cel mai important, va ajuta la reducerea grăsimii viscerale, care se află sub peretele abdominal în organe și în mucoasa din jurul intestinelor.
Cum determinăm gradul de grăsime viscerală
Cel mai precis mod de a determina gradul de grăsime viscerală este scanarea CT sau RMN. Dar există modalități mai simple de a ști dacă aveți multă grăsime viscerală sau subcutanată. Prima este forma corpului.
Persoanele cu corpul în formă de pară (caracterizat prin șolduri și coapse mai mari), tind să aibă mai multă grăsime subcutanată, iar cele cu trupul în formă de măr (caracterizată printr-o talie mai mare), au mai multă grăsime viscerală. A doua modalitate este circumferința taliei (89 cm la femei și de peste 102 la bărbați indică o cantitate nesănătoasă de grăsime viscerală).
Cum știm dacă avem grăsime viscerală, de ce este atât de periculoasă și ce putem face în privința ei?
Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de pilates explică riscurile la care ne supunem dacă avem grăsime viscerală, ce afecțiuni sunt legate de acest tip de grăsime.
Grăsimea abdominală viscerală
Grăsimea viscerală este stocată în cavitatea abdominală și înconjoară organele interne. Este foarte dăunătoare, deoarece se acumulează adânc în cavitatea abdominală și este asociată cu o serie lungă de probleme grave de sănătate, printre care:
- tulburări metabolice (grăsimea viscerală este asociată cu rezistența la insulină și sindromul metabolic, care pot duce la diabet de tip 2);
- boli cardiovasculare (există un risc crescut de boli de inimă din cauza substanțelor inflamatorii și citokinelor eliberate de grăsimea viscerală).
La femei, grăsimea viscerală este, de asemenea legată de cancerul de sân și probleme cu vezica biliară. Alte afecțiuni legate de grăsimea viscerală includ accidentul vascular cerebral, afectarea funcției pulmonare, arsuri la stomac, dificultăți de somn și migrene.
Toată lumea este oarecum predispusă genetic să stocheze grăsimea în mod diferit. Hormonii joacă, de asemenea, un rol important, motiv pentru care la bărbați grăsimea se depune pe abdomen, iar la femei pe șolduri și coapse.
Pentru a aborda grăsimea viscerală, se recomandă o combinație între o dietă echilibrată, exerciții fizice și schimbări în stilul de viață.
„O dietă de tip mediteranean și exercițiile aerobice moderate executate cu greutăți mici sunt strategii eficiente pentru a reduce din grăsimea depusă în interiorul cavitații abdominale. Din perspectiva alimentară, o dietă care asigură cel puțin 30 de grame de fibre alimentare provenind dintr-o varietate largă de fructe și legume și proteine slabe provenind din pește sălbatic și carne de pui sau curcan crescut liber, formează baza unui plan alimentar antiinflamator care susține pierderea semnificativă în greutate.
Evitați carbohidrații simpli și luați-vă energia din cereale neprocesate (orez brun, ovăz, quinoa, amarant, hrișcă). În plus, pentru o bună sănătate digestivă este nevoie de cel puțin 20 de sortimente de legume și fructe diferite consumate săptămânal.
În ceea ce privește exercițiile fizice, acest tip particular de grăsime răspunde foarte bine la efortul cardiovascular însoțit de un grad de rezistență fizică medie ( clasele de aerobic în grup, clasele moderate de ridicare de greutății sau antrenamentele tip circuit).”, susține Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de pilates.
Grăsimea abdominală subcutanată
Grăsimea subcutanată este situată chiar sub piele și este mai puțin asociată direct cu riscurile pentru sănătate în comparație cu grăsimea viscerală. Cu toate acestea, o cantitate excesivă de grăsime subcutanată poate indică o compoziție corporală nesănătoasă și poate sugera prezența excesului de grăsime viscerală sau chiar unele probleme hormonale.
În timp ce grăsimea subcutanată este necesară pentru protecție și stocarea energiei, prea multă poate duce la boli cardiovasculare, diabet, accident vascular cerebral și alte probleme de sănătate.
„Pentru femeile cu un strat semnificativ de grăsime subcutanată, antrenamentul cu greutăți pentru dezvoltarea masei musculare și o dietă bogată în proteine poate fi benefică, mai ales dacă aceste schimbări sunt însoțite de sesiuni mai lungi (60 de minute) de exerciții cardio cu intensitate scăzută pentru a reduce depozitele de grăsime.”, explică nutriționistul.
Ambele tipuri de grăsime abdominală pot fi gestionate eficient printr-un plan personalizat de dietă, exerciții fizice și modificări ale stilului de viață. De aceea este foarte important să consultați specialist în nutriție pentru a dezvolta o strategie eficientă de gestionare a greutății pe termen lung.
Cercetările au dezvăluit faptul că o cantitate mare de grăsime pe abdomen prezintă riscuri grave pentru sănătate. Amenințările reprezentate de grăsimea abdominală pot fi reduse, dar necesită efort și răbdare. Pentru a pierde grăsimea suplimentară și a împiedica revenirea acesteia, urmăriți o pierdere lentă și constantă în greutate, abordați o dietă și un plan de exerciții fizice personalizate care sigur vor funcționa.
Foto Imago