Câți aditivi alimentari consumăm la masa de Crăciun? Dar și cât „poluează” sarmalele și salata boeuf


Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie şi de întâlnire cu persoanele dragi. De asemenea, este perioadă în care alimentația bogată în grăsimi, sare și aditivi ne poate crea probleme de sănătate.


Specialiștii ne avertizează că la marele ospăț de sărbători vom consuma peste 170 de aditivi alimentari, dar și cantități extrem de mari de sare și zahăr.

Potrivit infocons.ro, la 100g de mâncare putem ajunge chiar și la 169 de E-uri (aditivi alimentari),31 de grame de sare, de 6 ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății, și 81 de grame de zahăr, de 3 ori mai mult decât recomandarea de 25 de grame de zahăr pe zi a Organizației Mondiale a Sănătății.

Un alt pericol de la masa de Crăciun este și indigestia. Masa de Crăciun este una dintre situațiile în care riscăm să ne trezim cu o indigestie. Sarmalele, piftia și ale preparate tradiționale din porc sunt printre cele mai consumate de români în perioada sărbătorilor. Chiar și dacă gustăm puțin din fiecare, asta ne predispune la indigestie.

Deși indigestia este ceva comun, fiecare persoană poate experimenta indigestia într-un mod ușor diferit. Simptomele indigestiei pot fi resimțite ocazional sau chiar și zilnic.

Cât poluează sarmalele?

Sărbătorile sunt un prilej de desfătare culinară. Cumpărăm și gătim mult, mâncăm în exces, dar poluăm și mediul.

Care este amprenta de carbon asociată celor mai populare preparate de Crăciun? De exemplu, dintr-un kg de amestec de carne tocată ( vită și porc ) , 200 de grame de orez, 4 cepe , 200 de grame de afumătură ,  pastă și suc de tomate și bineînțeles , foile de la 2 verze , obținem 50 de sarmale , echivalent a 35,52 kg de emisii de CO2e . Asta înseamnă că, pentru a produce o singură sarma , vom avea o amprentă de carbon de 0,71 kg , de 10 ori mai mare decât cea a unei sarmale vegetale , în care carnea unei sarmale este înlocuită cu 25 g de ciuperci .

În cazul salatei Boeuf , diferența principală dintre rețeta clasică și cea vegană constă în cele 700 de grame de rasol de vită , care urcă amprenta de carbon de la 2,16 kg CO2e ( a variantei vegane ) la 39,8 kg CO2e , adică de 18,5 ori mai mult la rețeta clasică ( carnea de vită produce cele mai multe emisii dintre toate tipurile de carne ) .

vezi emisiunile doctor de bine

Ce înseamnă dacă ne e foame dimineața, pentru sănătatea organismului. Alimentele...
Cum pot fi depistate formațiunile suspecte din zona sânilor. Sfatul medicilor
Periajul dentar făcut acasă nu e suficient. Detartrajul previne cel mai eficient...
Zgomotele auzite într-o singură ureche pot indica probleme grave de sănătate....
De ce este important să ne construim sistemul imunitar în timp, în special în...
Motivul neașteptat pentru care nu trebuie să mâncăm carne și să nu luăm suplimente...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies