O dietă de slăbire corectă trebuie să fie sustenabilă și să includă toate grupele alimentare, fără să restricționeze major aportul alimentar zilnic. Nutriționistul spune că putem identifica o dietă care ne pune sănătatea în pericol dacă: are foarte puțină mâncare, conține cu precădere legume verzi în cantitate mică (150-200 de g) și foarte puțină proteină slabă (100-150 g de pui sau pește), elimină grăsimile și cereale și cel mai probabil conține atribute de genul „slăbire rapidă”, „detox” sau „rezultate garantate”.
„Dieta Rina, dieta Dukan, dieta daneză, orice meniu care restricționează sever grupe întregi alimentare într-o zi nu sunt sănătoase. În plus, orice dieta care nu trece de pragul celor 1300 de kcal zilnice este de evitat. Deși majoritatea celor care vor să slăbească își doresc rezultate rapide, nu este recomandat să ne alimentam pe termen lung sub nivelul ratei metabolice bazale pentru că ne încetinim metabolismul și riscăm să dezvoltăm o relație problematică cu mâncarea, nu avem energie și dezechilibrăm mecanismul de instalare a sațietății și modul în care resimțim foamea”, spune Cori Grămescu.
Pentru a slăbi, dar și pentru sănătate pe termen lung trebuie să avem un nivel de minimum 1300 de kcal pe zi și să ne asigurăm toți nutrienții de care corpul nostru are nevoie din surse cât mai sănătoase. Dietele foarte restrictive produc dezechilibre hormonale, ne expun unui risc crescut de a dezvolta turburări alimentare și probleme digestive permanente. De asemenea, aceste diete ne fac să intrăm într-un cerc yoyo de înfometare – îngrășare prin care vom sfârși prin a fi mai grași decât dacă nu am face absolut nimic.
„Cel mai adesea apare un mecanism de compensare alimentara prin care perioadele de restricție calorică severă sunt urmate de perioade în care mâncăm necontrolat și astfel ne îngrășăm din ce în ce mai rău. Acest yoyo diet se întâmpla din 3 motive majore – dietele foarte restrictive ne lasă fără energie și devenim în mod automat mai statici și mai sedentari, ceea ce face ca în perioadele de restricție alimentara să pierdem foarte ușor masă musculară, iar când creștem în greutate se mărește procentual masa de grăsime de pe corp, ceea ce face ca per total să avem un procent de grăsime tot mai mare. Apoi, în urma dietelor de înfometare ne este mult mai foame și când începem să mâncăm din nou necontrolat, mâncăm cu pana la 30% mai mult ca „normalul” de dinainte de dietă. Și, în al treilea rând, oamenii răspund extrem de prost la restricțiile prelungite de orice fel, astfel că are loc un mecanism de reacție compensatorie prin care simțim nevoia să ne oferim satisfacții alimentare mai mari decât restricția pe care am perceput-o agresiv și așa ajungem să alegem alimente foarte dense caloric, foarte procesate și concentrate în grăsimi și zaharuri”, mai spune aceasta.
La ce trebuie să fim atenți atunci când decidem să urmăm o dietă?
Cori Grămescu spune că, în primul rând, înainte de a începe o dietă trebuie să facem o evaluare obiectivă și sănătoasă a procesului și să alocăm între 7 și 14 zile pentru fiecare kilogram pe care dorim să îl slăbim.
De asemenea, sfatul specialistului este ca pentru a nu cădea în capcana dietelor care promit rezultate rapide dar care nu vorbesc despre efectele negative asupra sănătății este important să ne uităm că avem incluse în meniul zilnic toate grupele alimentare (legume, fructe, leguminoase, carne, ouă, lactate, cereale integrale, cartofi, nuci și grăsimi sănătoase).
„Este foarte important să monitorizăm aportul de legume. Avem nevoie de cel puțin 600 de g de legume pe zi și minim 200 de g de fructe pentru un tranzit digestiv sănătos. De asemenea, aportul proteic constant și echilibrat este esențial pentru sănătatea noastră. Trebuie să mâncăm la fiecare masă proteine de bună calitate, în cantitate moderată. De asemenea, este important ca atunci când începem o dietă aceasta să includă alimente sănătoase pe care le consumăm cu plăcere și să programăm nu doar etapa de slăbire, ci mai ales pe cea de menținere, pentru că slăbirea în sine nu este atât de dificilă ca menținerea în timp a unei greutăți sănătoase”, atrage atenția Cori Grămescu.