Procesul spectaculos care se produce în creierul uman după vârsta de 40 de ani 


Pe măsură ce îmbătrânesc, ființele umane își pierd treptat capacitățile fizice.


În special între 40 și 50 de ani (ceea ce medicii numesc decada a cincea) începe un proces de deteriorare a diferitelor organe ale corpului nostru: se pierde masa musculară, vederea devine mai puțin ascuțită, articulațiile încep să cedeze, de exemplu.

Dar ceva diferit se întâmplă în creier

Mai degrabă decât un proces de deteriorare progresivă, ceea ce se întâmplă este un fel de reconfigurare a "cablajului" său intern. Aceasta este una dintre concluziile la care a ajuns o echipă de cercetători de la Universitatea Monash din Australia, după ce a analizat peste 150 de studii privind modul în care îmbătrânește corpul nostru, și mai ales creierul.

"Creierul, deși reprezintă doar 2% din corpul nostru, consumă 20% din glucoza care intră în organism. Dar, pe măsură ce îmbătrânim, pierdem această capacitate de a absorbi acest nutrient", a declarat pentru BBC Mundo Sharna Jamadar, cercetător în neuroștiințe de la Universitatea Monash.

"Ceea ce face creierul este un fel de reproiectare a sistemelor sale pentru a folosi cât mai bine nutrienții pe care îi poate absorbi acum.

Potrivit oamenilor de știință, acest proces este "radical" și are ca rezultat faptul că diferite rețele neuronale devin mai integrate în următorii ani, cu efecte asupra procesării cognitive.

Ceea ce i-a surprins însă pe cercetători este faptul că, în unele dintre cazurile studiate, această "reconfigurare" a reușit să creeze un fel de rezistență la îmbătrânirea creierului.

"Important este să cunoaștem aceste procese care se petrec în mintea noastră și care ne pot ajuta să înțelegem cum putem încetini îmbătrânirea creierului", spune Jamadar.

O reconfigurare a creierului 

Una dintre realizările majore ale neuroștiințelor din ultimele decenii a fost descifrarea, într-o oarecare măsură, a modului în care funcționează creierul.

Principala concluzie la care aceștia au ajuns este că creierul nostru este alcătuit dintr-o rețea complexă de unități care sunt împărțite în regiuni, subregiuni și, în unele cazuri, în neuroni individuali.

"Ținând cont de acest lucru, în timpul creșterii și al tinereții noastre, această rețea și aceste unități se află într-un proces de conectivitate ridicată, care se reflectă, de exemplu, în învățarea unor subiecte specifice", spune cercetătorul în neuroștiințe.

Astfel, în acei ani ne este mai ușor să învățăm sporturi specializate sau o nouă limbă și, în general, să ne dezvoltăm abilitățile.

Cu toate acestea, potrivit analizei efectuate de echipa de la Universitatea Monash condusă de Dr. Hamish Deery, odată ce ajungem la 40 de ani, aceste circuite se schimbă radical.

"Acest lucru are ca rezultat o gândire mai puțin flexibilă, o inhibiție redusă a răspunsurilor și un raționament verbal și numeric redus", explică Jamadar.

"Aceste schimbări sunt observate la oameni în timpul acestui așa-numit al cincilea deceniu, ceea ce coincide cu descoperirile potrivit cărora schimbările în conectivitatea acestor rețele ating un vârf atunci când treci de la 40 la 50 de ani", adaugă el.

Acest lucru se datorează faptului că circuitele se conectează mai mult cu rețelele care se ocupă de probleme generale și nu de cele specifice, așa cum se întâmpla în anii anteriori.

"Este ca și cum, înainte de 40 de ani, circuitele se învârt în jurul unităților cerebrale conectându-se la rețele foarte sofisticate. După 40 de ani, ceea ce vedem este că circuitele se conectează la toate circuitele, aproape fără discriminare", notează el.

Rezistența la îmbătrânire

Dar, potrivit cercetătorului, ceea ce a mai arătat studiul este că aceste schimbări radicale ajung să ajute la rezistența la trecerea timpului în creierul unora dintre cazurile analizate în cadrul diferitelor studii.

"Ceea ce este important în legătură cu această descoperire este că ne oferă instrumente pentru a începe să investigăm cum se realizează această rezistență, ceea ce este fundamental pentru a găsi o soluție la îmbătrânirea creierului", spune cercetătorul.

foto: shutterstock.com 

vezi emisiunile doctor de bine

Cum evităm excesul de sare. Doar persoanele care suferă de boli de inimă trebuie...
„Inima e un organ care funcționează ca o pompă”. Ce este hipertensiunea și...
Ce este diabetul gestațional și cum poate fi depistat. Explicațiile medicului specialist
Cum putem face mai multe intervenții chirurgicale stomatologice într-o singură...
„Depinde de cât vrem să mâncăm și cât suntem de pofticioși”. Pâinea îngrașă....
Cum se poate transforma suprasolicitarea la locul de muncă în anxietate. Avertismentul...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies