Cum se manifestă Hipervitaminoza (toxicitatea vitaminelor) și cum o putem preveni


Hipervitaminoza reprezintă orice afecțiune legată de prezența în exces a unor vitamine în organism. Acest lucru nu este grav în cazul vitaminelor hidrosolubile care sunt eliminate rapid prin urină. Din contră, vitaminele liposolubile A si D, administrate în cantitati mari, sunt toxice.


Hipervitaminoza reprezintă orice afecțiune legată de prezența în exces a unor vitamine în organism. Principalele hipervitaminoze privesc vitaminele A și D, iar ele sunt urmarea, în principal, a unor intoxicații de origine medicamentoasă.

Supradozajul cu anumite vitamine poate duce la complicații grave și chiar la deces. Aportul de vitamine ar trebui să fie monitorizat şi controlat în mod regulat de către medici.

Vitaminele sunt grupate în două categorii:

  1. solubile în apă (hidrosolubile) - thiamina, niacina, riboflavina, pantothenatul, vitamina B12, acidul folic, vitamina C) 
  2. solubile în grăsimi (liposolubile) - vitamina E, vitamina D, vitamina A, vitamina K.

Nu există multe efecte adverse ale consumului excesiv de vitamine hidrosolubile, deoarece acestea se dizolvă în apă, iar eliminarea lor din corp are loc foarte eficient prin urină. Excesul de vitamine liposolubile este mai periculos. Vitaminele care se dizolvă în grăsimi nu sunt eliminate atât de rapid din corp, fiind mai degrabă stocate în țesuturile grase și alte diferite organe.

Hipervitaminoza A

Hipervitaminoza A este determinată de administrarea unei cantităţi prea mari de vitamină A, într-o perioadă scurtă de timp. Hipervitaminoza A apare relativ rar. Abuzul de retinol provoacă la animale şi la om, o serie de tulburări. O dietă abundentă în vegetale care conţin caroteni: ardei kapia, gogoşari, morcovi, spanac determină apariţia xantozei cutanate, care duce la colorarea mucoasei şi a pielii.

Toxicitatea vitaminei A poate fi de două tipuri: acută şi cronică. Toxicitatea acută determină somnolenţă, iritabilitate, erupţii cutanate, dureri abdominale, presiune intracraniană crescută, greaţă şi vărsături. Toxicitatea cronică determină modificări ale pielii (tegumente uscate şi aspre), ale părului (slab şi grosier) şi unghiilor, alopecia sprâncenelor, ochi uscaţi, buze crăpate.

Dozele mari de vitamină A produc adevărate intoxicaţii care se manifestă prin oboseală, cefalee, tulburări cutanate, căderea părului. În femeile gravide, suplimentarea dietei cu cantităţi crescute de retinol a dus la naşterea de copii cu malformaţii. La unele persoane efectele hipervitaminozei A au apărut după 6 luni de la administrarea crescută de vitamină A, manifestându-se prin tumefacţii subcutanate, hipertensiune intracraniană, însoţite de hipercalcemie la copii.

Hipervitaminoza D

În urma tratamentului cu supradoze de vitamina D apar o serie de intoxicaţii, uneori letale, cauzate de instalarea stării de hipervitaminoză D.

Hipervitaminoza D se manifestă prin tulburarea severă a creşterii la copii, cefalee, sensibilitate crescută a scalpului, etc. Creşterea concentraţiei calciului poate induce o calcifiere a ţesuturilor moi (cornee, vase sanguine, rinichi, etc.). Apar tulburări gastrice, oboseală, dezorientare, poliurie, anorexie, senzaţia de greaţă şi vomă, pierderea în greutate, etc.

Hipervitaminoza D acută poate fi letală, moartea survenind datorită uremiei sau tulburărilor cardiovasculare. În tratamentul hipervitaminozei D se recomandă oprirea administrării vitaminei D, iar în cazurile grave, mai ales la sugari, se impune administrarea intravenoasă de ser fiziologic, întrucât una din cauzele morţii este pierderea din organism a electroliţilor. În cazul bolnavilor cu nefrită, este contraindicată utilizarea dozelor mari de vitamina D.

Hipervitaminoza B1

Hipervitaminoza B1 este rar întâlnită, deoarece adultul tolerează doze mari (de până la 500 mg tiamină/zi) timp de o lună. Există situaţii în care dozele foarte mari au efecte curarizante. Au fost descrise cazuri de intoleranţă, chiar a dozelor uzuale, însoţite de fenomene alergice, nervozitate, ameţeli, eriteme, dureri gastrice, vărsături. Se consideră că vitamina B2 nu este toxică.

Hipervitaminoza B3

Îmbujorarea, mâncărimea, tulburările digestive, cum ar fi greaţa şi voma, sunt simptome comune care apar în intoxicarea cu acid nicotinic. S-a constatat că doze mai mari de 25 mg pot determina şoc anafilactic, deoarece acidul nicotinic şi nicotinamide determină vasodilataţie periferică de scurtă durată. Până în prezent nu s-au descoperit efecte toxice ale niacinei din alimente.

Hipervitaminoza B5

Hipervitaminoza B5 este foarte rar întâlnită, deoarece acidul pantotenic este bine tolerat de om şi animale, chiar în doze mari. Experimental administrarea unor doze foarte mari (10 g acid pantotenic /zi) pe o perioadă lungă de timp, duce la apariţia unor tulburări gastrointestinale minore.

Hipervitaminoza B6

Deoarece toxicitatea celor trei forme ale vitaminei B6 este foarte mică, până în prezent, nu au fost semnalate simptoame ale hipervitaminozei. Administrarea unei doze de 30-50 mg/zi, un timp îndelungat, duce la apariţia crampelor musculare şi poliurie.

Hipervitaminoza B8

Nu s-au evidenţiat stări de hipervitaminoză naturală, deoarece biotina nu manifestă toxicitate nici la administrarea de doze foarte mari.

Hipervitaminoza B9

Toxicitatea acidului folic şi a derivaţilor acestuia este foarte redusă. Nu s-au semnalat hipervitaminoze la persoanele cu alimentaţie variată şi echilibrată.

Toxicitatea acidului folic: datorită antagonismului cu fenitoina, cantităţile mari de acid folic (de 100 de ori peste necesarul zilnic) pot conduce la apariţia convulsiilor la persoanele în tratament cronic cu anticonvulsivante; tot dozele mari determină scăderea absorbţiei zincului, compromiţând creşterea fetală intrauterină.

Hipervitaminoza C

Acidul ascorbic este bine suportat de organism, în doze suficient de mari, fără a avea urmări toxice. La om nu se cunosc stări de hipervitaminoză naturală. Cantităţi mari, administrate o perioadă îndelungată, pot să provoace insomnii, stări de excitaţie, dureri musculare, diaree, tulburarea metabolismului hidric la bătrâni. Acidul ascorbic în cantităţi mari are proprietăţi laxative. Persoanele cu insuficienţă renală cronică, litiază renală oxalică (oxalatul este un metabolit al vitaminei C) sau hipersideremie sunt sfătuite să evite consumul unor cantităţi mari de acid ascorbic.

Cantitatea maximă de vitamină C care poate fi administrată:

- Copii:

1-3 ani – 400 Vitamina C (mg / zi)

4-8 ani -  650 Vitamina C (mg / zi)

9-13 ani - 1.200 Vitamina C (mg / zi)

- Adolescenţi: 14-18 ani - 1.800 Vitamina C (mg / zi)

- Adulţi peste 19 ani - 2.000 Vitamina C (mg / zi)

Hipervitaminoza E

Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului menstrual.

Foto Imago

vezi emisiunile doctor de bine

De ce berea face burtă. Medicul Mihaela Bilic recomandă o băutură alcoolică cu...
Cum trebuie să bem apă corect pentru a ne hidrata. Doctor Mihaela Bilic: „Cu prea...
Doctor de Bine. Emisiunea integrală din 28.04.2024
Ce mâncăm înainte și după sport. Mișcarea trebuie făcută la două ore după...
Obiceiul nociv pe care îl are aproape toată lumea. Provoacă dependență și duce...
Cât timp ai la dispoziție să mănânci peștele după ce l-ai gătit. Devine periculos...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies