Radu Pretorian, medic primar cardiolog: "Arterele coronare, cele mai afectate de arterioscleroză" 

Arterele coronare sunt vasele care hrănesc mușchiul inimii. Din păcate, sunt cele mai afectate de ateroscleroză. Când vasele se închid complet apare infarctul de miocard. Cum se tratează non-chirurgical depunerile nocive din vase?

Ne răspunde la întrebare dr. Radu Pretorian, medic primar cu supraspecializare în cardiologie intervențională în emisiunea „Doctor de bine”, realizată de Andreea Groza și difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe www.doctordebine.ro.

„Durerea în piept la efort ne poate indica o boală coronariană”

 Andreea Groza:  Apar dureri la nivelul pieptului. Poate fi vorba de boală coronariană? 

Dr. Radu Pretorian: "Arterele coronare vascularizează mușchiul cardiac. Irigă acest mușchi la fiecare contracție. Dacă durerile apar în timpul efortului, ne gândim la o boală coronariană.  În timpul efortului, aceste artere cer mai mult sânge. Dacă ele sunt blocate de depuneri de colesterol de exemplu, apare durerea în piept."

Andreea Groza:  La nivelul acestor artere apare infarctul? 

Dr. Radu Pretorian: "Infarctul acut de miocard este faza finală a bolii coronariene. Această boală are mai multe etape. Într-o fază inițială, apar depuneri de colesterol în interiorul vaselor. Apoi îngustări ale vaselor, care limitează fluxul de sânge. Blocajul complet al acestor vase duce la infarct.

Arterele coronare - dacă vorbim de vasele principale -  au între 2 si 5 mm diametru. Acesta e și diametrul stenturilor, pe care le folosim pentru dilatare lor."

RMN de stres, o investigație importanta pentru demascarea depunerilor din vase

Andreea Groza:  Cum începeți investigațiile?

Dr. Radu Pretorian: "Primul lucru pe care îl facem este să înțelegem care este caracterul durerii. Apare la efort, sunt necesare investigații. 

•       Electrocardiograma de efort demască îngustări ale arterelor coronare. 

•       Mai nou însă, folosim rezonanța magnetică de stres. Este o investigație mai fidelă decât un EKG de efort. Medicul radiolog vede eventualele ischemii pe RMN. Așa demascăm problemele.

Vizualizarea ulterioară a  vaselor îngustate  se face cel mai bine prin coronarografie. În timpul acestei investigații, putem să montăm și stenturile. Se numește angioplastie coronariană cu stent.

Astfel, redăm fluxul normal de sânge. 

Odată identificate leziunile în arterele coronare, în 80-90% din cazuri, rezolvarea este intervențională, adică non-chirugicală. Putem readuce aceste vase la dimensiunea lor normală, intrând prin artera de la nivelul mâinii și ajungând până la arterele inimii - direct în locul unde este blocajul." 

Andreea Groza:  Cum fixați stentul?

Dr. Radu Pretorian: "Stentul este o structură metalică. Îl introducem în artera cu leziuni, cu ajutorul unui balon. Ulterior, stentul va menține vasul deschis. Stentul eliberează și o substanță farmacologică activă, care previne reblocarea vasului." 

Cum devin depunerile moi din vase – depuneri extrem de dure?

Andreea Groza:  În arterele coronare pot fi depuneri moi din colesterol ori dure din calciu. E diferită rezolvarea?

Dr. Radu Pretorian: "Foarte diferită. Spre exemplu, la depunerile dure din calciu folosim înainte de fixarea stentului rotablația coronariană ori undele de șoc (Shock Wave). Pentru că mai întâi trebuie să destabilizăm această depunere extrem de dură. 

•      Rotablația coronariană are ca mecanism un „burghiu", care deschide practic calea prin depunerea de calciu. 

•      Terapia Shock Wave eliberează undele de șoc care fisurează depunerea dură de calciu. Aceste depuneri se vor duce în exteriorul vasului. Iar fluxul normal este redat astfel." 

Andreea Groza: Cum ajung depunerile moi de colesterol, depuneri dure – de calciu? 

Dr. Radu Pretorian: "În procesul de ateroscleroză nu sunt doar depuneri de colesterol, ci și de alți compuși, printre care calciul. Unii dintre pacienții care au condiții nefavorabile - adică au insuficiență renală cronică ori diabet - pot face mai frecvent depuneri dure."

Boala coronariană e prevenită prin mișcarea aerobică

Andreea Groza:  Cum prevenim aceste depuneri? 

Dr. Radu Pretorian: "Stilul de viață este esențial, dar și cel mai greu de atins. Putem lua medicamente care tratează colesterolul, hipertensiunea. Dar vasele au nevoie de hrană sănătoasă și de mișcare aerobică. Și de o greutate normală a întregului organism. 

Activitatea fizică aerobică determină inima să muncească mai mult. Arterele se mențin astfel elastice multă vreme. Acesta este obiectivul, care previne de fapt infarctul acut de miocard." 

În parteneriat cu Regina Maria.