Centru de vaccinare anti-HPV, deschis la Spitalul Pantelimon. E nevoie de bilet de trimitere

Centrul este deschis zilnic, de luni până duminică, între orele 10,00 şi 18,00, în incinta spitalului, la parter, în cadrul Compartimentului de Prevenire şi Control al Infecţiilor Nosocomiale.

Consultație, rețetă și vaccinare în aceeași zi

Persoanele care doresc să se vaccineze anti-HPV beneficiază acum de un parcurs simplificat, fiind nevoie doar de un bilet de trimitere de la medicul de familie şi de o singură vizită la centrul de vaccinare, pentru consultaţie de specialitate, reţetă şi administrare, economisind astfel timp şi efort

"Prevenţia cancerului de col uterin, cu o incidenţă încă nefiresc de mare în România, poate fi făcută prin vaccinarea anti-HPV, eficienţa fiind dovedită. Suntem bucuroşi să fim al doilea spital de stat care poate oferi această alternativă doamnelor şi partenerilor lor, contribuind astfel la sănătatea globală. Prevenţia reprezintă varianta mult mai ieftină şi, de departe, mai puţin traumatică, în lupta cu această afecţiune", a declarat Bogdan Socea, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti, citat în comunicat.

Infecţia cu HPV este cea mai frecventă şi mai răspândită infecţie virală cu transmitere sexuală. Aproximativ 80% dintre bărbaţi şi femei se vor infecta cu HPV pe parcursul vieţii , iar ratele de infecţie persistentă cresc odată cu vârsta atât la femei, cât şi la bărbaţi.

"România are cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de col uterin din Europa. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România şi al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din ţara noastră, însă al doilea cel mai frecvent în segmentul 15-44 ani. La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidenţă şi cea mai mare rată a mortalităţii. Incidenţa este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalităţii de peste 4 ori mai mare. În fiecare an, aproape 3.400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi 1.805 femei îşi pierd viaţa din cauza acestei maladii".

În România, adolescenţii fete şi băieţi cu vârsta între 11-18 ani au acces gratuit la vaccinarea anti-HPV, iar femeile între 19 şi 45 ani beneficiază de vaccinul anti-HPV în regim compensat 50%.

Vaccinarea anti-HPV poate preveni apariţia formelor de cancer, condiloamelor genitale şi a altor afecţiuni asociate infecţiilor cu virusul Papiloma uman (HPV), ce afectează atât femeile, cât şi bărbaţii. Vaccinarea anti-HPV este cea mai bună metodă de prevenire a cancerului de col uterin. Vaccinul HPV este preventiv, el neavând efect terapeutic asupra infecţiilor HPV curente sau a leziunilor deja existente.

În acest moment, în farmaciile de la noi o singură doză de vaccin HPV costă în jur de 600 de lei. Pentru fetele cu vârsta între 11 şi 15 ani este nevoie de două doze, iar pentru cele cu vârsta de peste 15 ani este nevoie de o a treia doză pentru o protecţie completă. Sunt peste 120 de tulpini HPV, dintre care 15 pot fi cauza cancerului de col uterin.

Când se face vaccinarea anti-HPV și în ce constă

Momentul ideal de administrare şi eficienţa maximă a vaccinării sunt înainte de debutul vieţii sexuale, adică înainte de posibila infectare cu unul din tipurile de virus conţinute de vaccin. Vârsta optimă recomandată este de 11-12 ani, iar cea minimă de 9 ani.

Indicația principală este pentru adolescente şi femei tinere, active sexual, sub vârsta de 26 ani. Există studii care arată că vaccinul este eficient și după această vârstă.

Vaccinul este recomandat și băieților și bărbaților între 9 și 26 ani, pentru prevenția cancerului și precancerului anal și a condilomatozei ano-genitale.

Vaccinarea HPV se realizează pe parcursul unei perioade de 6 luni, prin administrarea intramusculară (de obicei în braţ, în muşchiul deltoid) a 3 doze identice de vaccin, de 0,5 ml fiecare. Intervalul dintre doze este specific fiecărui tip de vaccin

Studiile privind siguranța vaccinului descriu în majoritate reacții adverse locale la locul injectării. (durere, umflătură, înroşire locală) şi generale în 2,3% din cazuri (febră, grață, durere de cap, stare tranzitorie de leșin).

Foto Imago