Prea puțini donatori de plasmă pentru cei care suferă de COVID 19

La începutul lunii august autoritățile din sănătate au modificat legislația și au simplificat condițiile pentru donarea de plasmă pentru cei care s-au vindecat de COVID 19. Iar statisticile arată că în ultimele 3 săptămâni a crescut numărul celor care au mers la un centru de donare în încercarea de a-i ajută pe cei aflați în secțiile de tearpie intensivă,  

Capitală rămâne în fruntea listei, având la 31 august un număr de 80 de donatori. Urmează Buzău cu 61, Arad cu 40, Brașov și Hunedoara cu câte 33. Însă în condițiile în care, până acum, în România, 40.454 de persoane au fost declarate vindecate, numărul celor care au donat plasmă a ajuns abia la 419 (nr. La 31 august).

Conform legislației în vigoare, trebuie să treacă un anumit număr de zile până când plasma poate fi recoltată de la cei care au învins boala. Astfel, cei care au fost internați într-o unitate sanitară și apoi au plecat acasă cu un test negativ, pot merge să doneze la 14 zile de la externare. Dacă au fost internați, dar au plecat înainte de a avea un test negativ, vor veni la 14 zile de la terminarea perioadei de izolare, cu biletul de externare în care se menționează și recomandarea de izolare.

În cazul unui test RT-PCR pozitiv, dacă nu au fost internați și nici nu au stat în izoalare (perioada vidului legislativ), se pot prezența la centrul de donare la 28 de zile de la test. Toate aceste peroane trebuie să aducă și rezultatul testului pozitiv SARS COV 2.

Există și varianta celor care nu a fost diagnosticați pozitiv printr-un test RT-PCR, nu au știut că au trecut prin boală, dar au ieșit pozitiv pentru anticorpi. Ei vor veni cu rezultatul acestui test la 14 zile de la efectuarea acestuia.

Pentru a putea fi trecuți pe lista donatorilor de plasmă trebuie îndeplinite și condițiile care sunt cerute în cazul donării de sânge: donatorul să aibă peste 18 ani s domiciliul sau reședința în România, să aibă peste 50 de kilograme, să nu fi suferit intervenții chirugicale în ultimele 6 luni, să nu fi consumat băuturi alcoolice cu cel puțin 48 de ore înaintea donării, să nu aibă sau să fi avut TBC, hepatită, diabet, boli de inima ori cancer.

Atunci când o persoană este infectată cu un anumit germen, organismul începe să creeze proteine specifice, numite anticorpi, care lupta împotriva infecției. După ce se vindecă, acești anticorpi rămân în sânge, în special în plasmă - partea lichidă a sângelui - pentru câteva luni sau chiar ani. Anumite studii arată faptul că, transferați pacienților cu forme grave de COVID 19, întăresc imunitatea astfel încât organismal să poată lupta cu boala.

Tratamentul se aplică în China, Statele Unite ale Americii, dar și în tot mai multe țări din Europa, cum sunt Elveția, Germania, Franța ori Spania. Iar în urmă cu câteva săptămâni Agenția Americană de Reglementare în Domeniul Medicamentelor (US FDA) a autorizat plasma convalescentă ca terapie împotriva COVID-19, printr-o procedură de urgență. Directorul US FDA a explicat atunci că această autorizare a avut în vedere studii care atestă faptul că administrarea plasmei convalescente în primele 3 zile de la spitalizare reduce mortalitatea cu 35% față de o administrare mai târzie (după 4 zile de spitalizare). Acesta este motivul principal care a determinat FDA să extindă, prin această autorizare, administrarea plasmei la toți pacienții, chiar din primele zile de spitalizare.

De-a lungul timpului, plasma a fost folosită și în tratarea altor afecțiuni grave. De pildă, în combaterea epidemiei de gripă din anul 1918.