Efectele alcoolului asupra psihicului: semnele dependenței și soluțiile terapeutice

Fie că alegi cumpătat, un pahar cu vin bun, la cină, sau îi observi amuzat pe cei care pierd din vedere numărul shot-urile când se distrează în club sau la petrecerile de pe plaje, consumul de alcool pare să fie mereu o temă actuală de dezbatere. 

Psihoterapeutul Beatrice Popescu, din cadrul clinicii Bellanima, te invită să reflectezi asupra problemelor pe care le ridică un consum de alcool în exces, asupra sănătății psihice. 

Alcoolul și creierul 

Băuturile răcoritoare care conțin și alcool sunt foarte populare pe timp de vară și se regăsesc în meniurile multor restaurante. Alcoolul are un efect dezinhibitor, euforizant, dar mai are și capacitatea să deshidrateze foarte puternic organismul, având și efecte toxice asupra creierului, atrag atenția specialiștii. Neurotoxicitatea variază în funcție de cantitatea consumată, iar în grade avansate se poate ajunge și la comă alcoolică, potrivit specialiștilor.

„Neuronul este una din celulele corpului uman care nu se mai refac, iar alcoolul produce daune mari. Deși este legal, alcoolul poate produce efecte chimice la nivelul creierului, ca orice narcotic” explică psihoterapeutul Beatrice Popescu. 

Efectele toxice se produc subtil și treptat, pe o pantă denumită „slippery slope”, de aceea este extrem de dificil procesul opririi consumului de alcool, existând pericolul instalării unei dependențe.

Consumul de alcool afectează negativ anumite procese ale creierului și uneori produce daune ireversibile asupra sa sau asupra altor organe precum ficatul, pancreasul și bila.

5 efecte ale alcoolului pe care nu le știai:

● Odată ajuns în creier, alcoolul acționează direct asupra celulelor nervoase și intervine în procesul de comunicare dintre acestea și alte celule, încetinind orice proces din corp;

● Produce afectarea negativă a proceselor gândirii, percepției și imaginației, produce ceață mentală;

● Produce afectarea cerebelului, responsabil cu coordonarea și gândirea, provocând pierderi de echilibru sau căderi;

● Poate produce afectarea hipocampusului, unde sunt depozitate amintirile, afectând memoria de scurtă durată sau abilitatea de a învăța;

● Poate provoca apariția sindromului Wernicke-Korsakoff în care creierul este blocat de alcool să primească vitamina B1, deficiență care poate duce la pierderi de memorie.

În plus, anumite studii longitudinale și metaanalize în literatura de specialitate relevă faptul că există un risc mai mare de suicid printre persoanele dependente de alcool decât printre persoanele care nu consumă alcool, riscul fiind puțin mai ridicat în cazul bărbaților. 

Explicația ar fi impulsivitatea și dezinhibarea care apar după consum, același efect precum și în cazul narcoticelor. Statisticile din SUA (2021) relevă că persoanele cu dependență de alcool sunt de 120 de ori mai predispuse să se sinucidă în comparație cu persoanele care nu suferă de această dependență. 

Cât alcool este „prea mult”?

OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur la bărbați (echivalentul a 5 beri de 350 ml, a 5 pahare de vin de 150 ml sau a 5 pahare de tarie de 40 ml) sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o ocazie, cel puțin o dată unele în ultimele 30 de zile. (Steffens & Sarrazin, 2016:10, Hibell et al, 2012:11)

Dacă te întrebi cât alcool poți totuși să consumi, specialiștii arată că nu există o cantitate limită sau ideală pentru toată lumea. Cantitatea de alcool considerată „sigură” de a fi ingerată diferă de la persoană la persoană, de la un gen la altul, de la o greutate corporală la altă.

„O persoană de 50 kg metabolizează diferit alcoolul, comparativ cu una de 150 kg. De asemenea este important și tipul de alcool: se metabolizează diferit o bere slab alcoolizată sau un pahar de whisky. În general, se consideră că orice cantitate mai mare de 150 ml de alcool cu concentrație de 12% pe zi este o cantitate periculoasă pentru creier”, potrivit psihoterapeutului Beatrice Popescu. 

Poți considera că a consuma un pahar de bere sau de vin, la câteva zile, este rezonabil. Din păcate, nu este sănătos consumul unui pahar de vin roșu zilnic. Consumul zilnic de alcool este periculos, pentru că dependența se poate instala gradual, insidios, pe nesimțite. Creierul va avea nevoie de o cantitate din ce în ce mai mare de alcool pentru a recrea starea de euforie inițială. 

Alcoolul și sănătatea organismului 

Nici capacitatea ficatului de a metaboliza alcoolul nu ar trebui supraestimată, pentru că, după câțiva ani de consum cronic de alcool, se poate ajunge la steatoză hepatică sau la ceea ce denumim NASH – non alcoholic hepato-steatosis. Un consum de alcool peste cel moderat duce la creșterea riscului de ciroză hepatică, hipertensiune, infarct, diabet de tip 2, cancer gastrointestinal și de colon sau diverse accidente. 

În plus, consumul de alcool poate duce și la creșterea greutății și poate să afecteze funcția cognitivă atât pe termen scurt cât și pe temen lung. De asemenea, pentru că alcoolul este un dezinhibant și euforizant, există riscul că la anumite petreceri să se piardă vigilența și, pe fondul consumului de alcool, să se producă anumite acte regretabile pentru protagoniștii implicați, ne mai spune Beatrice Popescu.

Psihoterapeutul evidențiază că a observat în clinica Bellanima o creștere a numărului cazurilor de dependență de alcool, pe fondul însingurării și a depresiei generate de lockdown. De altfel, anumite studii internaționale arată același efect al perioadei de izolare din pandemie. 

„Persistă încă iluzia că este mai simplu să tratăm tristețea sau depresia cu un pahar de alcool decât să apelăm la un specialist în sănătate mintală. De multe ori aceasta este o alegere neinspirată, pentru că medicația antidepresivă nu produce dependență decât excepțional (benzodiazepinele rareori, la un consum îndelungat, dar nu și antidepresivele), acesta este un mit pe cale de a fi deconstruit chiar și în România”, evidențiază specialistul.

Ce se poate face?

Unul dintre primele simptome ale problemelor cu alcoolul este insomnia, care poate ascunde și o stare depresivă sau anxioasă. Un alt simptom este nervozitatea, o stare neobișnuită de agresivitate sau neliniște, observată atât acasă cât și la locul de muncă. 

Dacă remarci că experimentezi un sentiment de neajutorare sau simți că ești pe cale să te cerți cu membrii familiei sau cu colegii de birou, ori că problemele cotidiene par insurmontabile, vorbește cu un specialist. 

Orice stare care iese din tiparul de normalitate cu care te-ai obișnuit indică o disfuncționalitate care merită adresată unui specialist în sănătate mintală.

În ceea ce privește tratamentul, dacă dependența nu s-a instalat încă, abordarea este mai simplă și este nevoie doar de câteva ședințe de psihoterapie pentru reglarea stărilor psihice subiacente acestui consum, de renegociat niște obiective și de căutat un hobby mai sanogen decât consumul de alcool recreațional. 

Dacă dependența s-a instalat, abordarea trebuie să fie holistă, integrativă, să cuprindă atât o parte medicală, toxicologică, psihiatrică, dar și un program de psihoterapie de scurtă sau de lungă durată, recomandă psihoterapeutul Beatrice Popescu. Justificarea este aceea că alcoolismul, odată instalat, este greu de tolerat dar și mai dificil de tratat în ambulator; în cazurile grave, se recomandă pacientului internarea într-o clinică de dezalcoolizare. 

Totuși, există și persoane care pot admite că au o dependență și doresc să reducă acest consum.

Terapia cognitiv-comportamentală în lupta cu alcoolul 

De mare ajutor în consumul de alcool este terapia cognitiv comportamentală, care a dezvoltat și protocoale specifice, de 15 sau de 30 de ședințe. Aceasta este o abordare structurată pe obiective, care propune tehnici diferite pentru abordarea sevrajului și a altor etape ulterioare. 

Beatrice Popescu explică totuși că pot apărea și anumite blocaje sau limite, acestea fiind generate de mai multe situații, cum ar  fi:

- un anumit tip de negare a problemei - de exemplu, o persoană preferă să nu accepte ideea dependenței;

- dintr-un exces de blam al familiei, un fel de revoltă;

- nu se simt confortabil cu acceptarea problemei, din cauza stigmatului social;

- din dificultățile de la începutul terapiei, când practic sevrajul e mai puternic decât dorința de a depăși această stare și se produc recăderi. 

Este important de știut că terapia dependenței de alcool, chiar dacă este profund personalizată, este totuși o abordare dintre cele mai dificile, ca și terapia dependenței de alte substanțe psihoactive (drogurile). 

„Un rol major îl are complianța pacientului la recomandările medicului psihiatru, care va prescrie un tratament, care desigur va facilita parcursul terapeutic și va ajuta pacientul să reducă consumul de alcool la zero, știut fiind că medicația psihiatrică nu este compatibilă cu consumul de alcool. Funcția temporar antidepresivă a alcoolului va fi preluată de un antidepresiv, iar psihoterapia va avea rol suportiv și de prevenire a recăderilor” mai precizează psihoterapeutul Beatrice Popescu, de la clinica Bellanima.

Sfaturi de luat acasă 

În consumul moderat de alcool există anumite tehnici utile, dar în consumul crescut de alcool sau consumul peste limită se recomandă tratament ambulator sau internare, după o anamneză amănunțită, care să ia în considerare toate detaliile. 

Tehnicile terapeutice recomandate sunt restructurarea cognitivă, explorarea motivației de renunțare la alcool, explorarea altor hobby-uri mai sanogene, care să nu se transforme într-o nouă dependență. De multe ori oamenii recurg la alcool nu numai din depresie, anxietate sau însingurare, ci și dintr-o anume plictiseală pentru care nu găsesc o rezolvare imediată. Pasiunile și hobby-urile unei persoane pot genera acel boost de dopamină în deficit.

De asemenea, socializarea și asumarea unei pasiuni existențiale pot face minuni în terapia alcoolismului, arată specialiștii. 

Sursă foto: Shutterstock