Afecțiunile dermatologice în care vaccinarea anti COVID-19 este contraindicată

Pandemia COVID-19 a provocat cea mai mare criză sanitară din ultimii zeci de ani, afectând în mod direct și indirect sistemele de sănătate publică și privată, știința, educația, economia și politica internațională.

În sănătate, virusul SARS-CoV-2 a provocat daune indirecte cel puțin la fel de mari precum cele generate în mod direct, prin infectare. Măsurile de siguranță adoptate în răspuns la pandemia COVID-19 au adâncit inegalitățile, au provocat întârzierea diagnosticării și chiar a tratării anumitor boli.

Clinicile medicale au încercat să se adapteze din mers la un context mereu în schimbare, pentru ca incertitudinile publice să afecteze cât mai puÈ›in tratarea pacienÈ›ilor. 

Cum a influențat pandemia COVID-19 tratarea pacienților cu cancer?

ÃŽn Centrul Dr. Leventer asigurăm o procedură de biopsiere extrem de rapidă È™i uÈ™or de tolerat, cu rezultat în 2-5 zile. Pentru ca actul medical să se desfășoare în condiÈ›ii de siguranță, se cer analize preoperatorii care cuprind È™i un test COVID-19, mai ales dacă tumora se află la nivelul feÈ›ei. ÃŽncercăm să folosim în operaÈ›ii, pe cât posibil, fire resorbabile pentru a nu fi necesare vizite suplimentare în clinică. 

ÃŽn programarea operaÈ›iilor au prioritate pacienÈ›ii care prezintă tumori cu evoluÈ›ie gravă, precum melanomul malign, tumora Merkel, carcinomul spinocelular, precum È™i tumorile de tip carcinom bazocelular dezvoltate la nivelul feÈ›ei, scalpului sau care sunt recidivante È™i au o tendință la dezvoltare distructivă. ÃŽn cazul în care un pacient operat se infectează cu virusul SARS-CoV-2 în perioada de covalescență, asigurăm prin serviciul de telemedicină consultul È™i ghidajul pacientului privind îngrijirea locală,” afirmă dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatolog, fondatoare a Dr.Leventer Centre.

ÃŽn ceea ce priveÈ™te pacienÈ›ii cu cancer È™i vaccinul COVID-19, aceÈ™tia sunt încurajaÈ›i să se imunizeze deoarece au nevoie să fie apăraÈ›i de o boală cu multe necunoscute È™i, uneori, cu risc de deces. PacienÈ›ii care sunt sub tratament imunologic sau citostatic trebuie să ceară sfatul medicului oncolog curant privind oportunitatea vaccinării. 

Medicamentele imunosupresoare și COVID-19

Multe boli de piele sunt tratate cu medicamente imunosupresoare ca Prednison, Medrol, Dexamethazona. Studiile recomandă măsuri suplimentare de protecție pentru pacienții care sunt dependenți de aceste tratamente care cresc riscul de infecție. Dacă nu sunt absolut necesare, se recomandă evitarea lor sau administrarea pe cure scurte. Pentru Ciclosporină, Azatioprină, Mycofenolat de mofetil, utilizate și în unele boli de piele dar cel mai frecvent la pacienții cu transplant de organ, se recomandă protecție sporită și o decizie nuanțată privind vaccinarea .

Spre deosebire de acestea, Methotrexatul È™i unele medicamente biologice pot fi menÈ›inute în tratament dacă deja curele de tratament sunt în curs sau se amână intrarea în terapie până după vaccinarea completă. 

Efecte mai puțin știute ale COVID-19

1. Căderea părului

Stresul poate genera căderea părului. Unii pacienÈ›i care au trecut prin COVID-19, mai ales cei care au avut parte de episoade febrile, s-au plâns de căderea accentuată a părului. Această situaÈ›ie era cunoscută È™i după alte îmbolnăviri virale însoÈ›ite de febră ca de exemplu pneumonie virală. 

Pentru aceÈ™ti pacienÈ›i, recomand continuarea tratamentului cu vitamina D în doze de 2000 UI/zi încă 3 luni după ieÈ™irea din boală. De asemenea, ca tratament cronic, se recomandă Seleniu È™i Zinc. Local, pot fi folosite produse pe bază de Minoxidil sau produse dermocosmetice pentru căderea părului,” adaugă dr. Mihaela Leventer.

2. Manifestări cutanate

ÃŽncă din 3 martie 2020 au fost publicate primele observaÈ›ii privind posibilitatea ca infecÈ›ia cu SARS-CoV-2 să producă leziuni cutanate. Au urmat numeroase alte observaÈ›ii privind semnele dermatologice în COVID-19. S-a constatat că 22% dintre pacienÈ›i au pete roz fără mâncărime distribuite egal pe toată suprafaÈ›a cutanată, 18% dezvoltă aspectul de „picior COVID-19”, care afectează mai degrabă degetele care se învineÈ›esc la fel ca într-o degerătură, 16% fac urticarie, 11% prezintă erupÈ›ie cu bășicuÈ›e, 10% leziuni asemănătoare psoriazisului în picătură, adică roÈ™ii, palpabile È™i acoperite de cojiÈ›e iar peste 6% prezintă un desen marmotat roz-vineÈ›iu al pielii de pe membre. Aceste aspecte nu sunt specifice pentru că se întâlnesc È™i în alte afecÈ›iuni dermatolofice dar arată potenÈ›ialul imun sau inflamator al COVID-19. 

Afecțiunile dermatologice în care vaccinarea anti COVID-19 este contraindicată

Vaccinarea este contraindicată în boli alergice grave ca urticaria însoÈ›ită de edem Quinque sau Sindromul Steven Jhonson care este o afecÈ›iune imunologică declanÈ™ată de o alergie la un antibiotic È™i care se manifestă cu bășicarea pielii în totalitate, ulceraÈ›ii, necroză, ulceraÈ›ii bucale. 

Cu excepÈ›ia pacienÈ›ilor aflaÈ›i în situaÈ›ii particulare legate de medicaÈ›ie cu imunosupresoare care trebuie adaptată înainte de vaccinare, restul pacienÈ›ilor cu afecÈ›iuni cutanate se pot vaccina împotriva COVID-19.  

Noua normalitate a consultațiilor dermatologice

ÃŽn spaÈ›iul medical, pacienÈ›ii sunt rugaÈ›i să poare masca deasupra nasului, să respecte distanÈ›area socială È™i ora de programare. De asemenea, pacienÈ›ii sunt rugaÈ›i să nu vorbească în momentul în care sunt consultaÈ›i sau operaÈ›i la nivelul feÈ›ei. 

Medicul dermatolog foloseÈ™te adesea dermatoscopul pentru a privi o leziune în interiorul pielii, deci pacienÈ›ii trebuie să înÈ›eleagă că pot vorbi doar cu masca pe față. PacienÈ›ii cronici cu scheme de tratament stabilite pot recurge la controale online pe platforma de telemedicină a centrului, la fel È™i cei care vor să evite contactul fizic. ÃŽn acest fel, putem face triajul celor care trebuie consultaÈ›i față în față de cei care pot fi diagnosticaÈ›i de la distanță. Dermatologia este o specialitate vizuală în care multe boli au aspect foarte specific È™i pacienÈ›ii pot fi sfătuiÈ›i de la distanță fără să se mai expună vreunui risc suplimentar,” susÈ›ine dr. Mihaela Leventer.

Citeste si:

Articole relationate

Citeste si