Când este momentul ideal pentru a începe reabilitarea după un accident vascular cerebral (AVC)

Reducerea riscului de AVC începe cu prevenirea și controlul factorilor de risc. Pentru aceasta, este necesar să monitorizăm periodic tensiunea arterială, să adoptăm o alimentație echilibrată, să practicăm activitate fizică în mod constant, să renunțăm la fumat și să evităm consumul excesiv de alcool. La fel de importantă este monitorizarea și tratarea unor afecțiuni precum diabetul, tulburările de ritm cardiac și nivelul crescut al colesterolului. Potrivit estimărilor internaționale, până la 90% dintre accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite prin gestionarea factorilor de risc.   

În cazul unui AVC, diagnosticarea și inițierea promptă a tratamentului pot face diferența.

Recunoașterea simptomelor și apelarea imediată a serviciului de urgență 112 sunt decisive. Apariția bruscă a asimetriei feței, slăbiciunii sau amorțelii unui braț ori picior, în special pe o singură parte a corpului, precum și dificultățile de vorbire sau de înțelegere pot indica un AVC. În astfel de situații, solicitarea imediată a ajutorului medical poate salva viața și îmbunătăți șansele de recuperare.

De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, Societatea Română de Reabilitare Medicală (SRRM) atrage atenția asupra unui moment decisiv din drumul pacientului: începutul reabilitării. Poziția societății este că reabilitarea medicală se inițiază încă din perioada spitalizării, imediat ce starea pacientului este stabilă, cu medicul de reabilitare medicală ca parte a echipei din jurul pacientului cu AVC.

Reabilitarea medicală în cazul pacienților care au suferit un AVC

În România, între 55.000 și 65.000 de persoane suferă anual un AVC, potrivit prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele SRRM, estimări făcute pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Un registru național dedicat lipsește, iar cifrele rămân astfel aproximative. Și accesul la reabilitare este limitat: doar jumătate dintre cei aproximativ două milioane de români care au nevoie de o formă de reabilitare medicală beneficiază de ea într-un an, arată datele SRRM.

Pentru un român care a avut un AVC, diferența se vede în lucrurile simple: dacă poate ridica brațul, face câțiva pași în siguranță, vorbește și înghite fără probleme, se descurcă singur sau depinde de cei din jur. Cu cât planul de reabilitare medicală pornește mai devreme, cu atât mai bine pot fi protejate aceste capacități.

Îngrijirea într-o unitate specializată pentru AVC, cu o echipă multidisciplinară, reduce riscul de deces sau de dependență: o analiză Cochrane din 2020 a asociat-o cu șanse cu aproximativ un sfert mai mici. Momentul și intensitatea rămân însă decizii medicale.

Studiul AVERT, publicat în The Lancet, a arătat că mobilizarea foarte intensă în primele 24 de ore nu a ajutat, ci a fost asociată cu un rezultat mai slab la trei luni. Reabilitarea potrivită este cea începută la timp, în doza potrivită, sub supraveghere medicală, nu efortul maxim făcut cât mai repede.

În România, Ministerul Sănătății a anunțat în 2023 un program prioritar pentru neuroreabilitarea precoce a pacienților cu AVC acut în secțiile de neurologie, cu finanțare directă pentru spitale. Medicul de reabilitare medicală, adică specialistul în medicină fizică și de reabilitare, poate conduce procesul mai departe: evaluează clinic și funcțional pacientul, stabilește obiectivele într-un Plan Individual de Medicină Fizică și de Reabilitare și coordonează kinetoterapeuții, logopedul, psihologul și ceilalți specialiști ai echipei.

„Pacientul cu AVC are, în jurul lui, o echipă solidă, de la medicul de urgență și neurolog, până la asistente și imagiști. Medicul de reabilitare medicală completează această echipă cu o perspectivă care privește viitorul pacientului: ce poate face în ziua a cincea, în luna a treia și la un an. Reabilitarea poate începe încă din spital, imediat ce starea este stabilă, iar cu cât amânăm, cu atât scad șansele ca rezultatele să fie optime. Din păcate, parcursul pacientului nu este pe deplin înțeles de toți colegii din specialitățile implicate, iar uneori omul se pierde în sistem", declară prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM), medic primar de medicină fizică și de reabilitare.

AVC: Ce se întâmplă când reabilitarea întârzie

Fără reabilitare la timp, consecințele AVC se pot agrava: pierderea forței și a echilibrului, dificultăți de vorbire și de înghițire, durere, rigiditate, riscul de căderi și pierderea autonomiei. Spasticitatea, adică încordarea involuntară a mușchilor, este una dintre cele mai frecvente. Potrivit prof. Iliescu, între 20% și 40% dintre pacienții cu AVC o dezvoltă, ceea ce înseamnă, aplicat la estimările de cazuri pentru România, între 11.000 și 26.000 de cazuri noi pe an. Spasticitatea se poate gestiona, dar nu dispare peste noapte și cere un management etapizat, adaptat și personalizat.

Foto Imago