Diana Palotaș, specialist în neuroștiințe: Deținem abilități extraordinare înnăscute care susțin o viață lungă și sănătoasă

Antreprenoarea Diana Palotaș explică pe înțelesul tuturor despre cum folosește tehnologia în procesul de vindecare, recuperare sau încetinire a dezvoltării unor boli. Prin brainmapping, metodă ce are la bază electroencefalografia (EEG), tehnologie existentă încă din 1929, se măsoară activitatea electrică a creierului, se observă pe ce frecvențe funcționează și unde apar blocaje. Apoi se antrenează creierul să își regăsească echilibrul. Astfel se deschide ușa către o lume a informațiilor despre tine și creierul tău care îți poate schimba viața.

Doctor de Bine: În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre „antrenarea creierului”. Ce obiceiuri zilnice au cel mai mare impact asupra sănătății creierului și care sunt, de fapt, miturile pe care ar trebui să le uităm?

Diana Palotaș: Cred că cele mai importante obiceiuri zilnice pentru sănătate și longevitate în general, dar și pentru sănătatea creierului în mod direct și special, pot fi rezumate de ceea ce la Neuros numim Powers for Life. Ne naștem cu aceste super-puteri naturale și le putem menține și dezvolta pe tot parcursul vieții. Ele sunt lumina solară, aerul/respirația, apa/hidratarea, hrănirea adecvată/postul, stilul de viață/epigenetica, mișcarea/antrenamentul și efortul fizic, somnul, optimismul și expectanța pozitivă despre viitor și socializarea.

Diana Palotaș: Cel mai cunoscut mit e poate cel referitor la faptul că am folosi doar 10% din capacitatea creierului. Originea acestei idei e incertă, dar e atribuită în mod greșit lui William James, unul dintre fondatorii psihologiei moderne. James a spus de fapt că folosim o mică parte din potențialul nostru mental. Cred că la dezvoltarea mitului a contribuit faptul că, acum un secol, în primele cercetări neurologice care evidențiau care parte a creierului „se aprinde” când primim o sarcină, părea că la anumite sarcini simple majoritatea zonelor cerebrale rămân „stinse”, ca și cum nu ar avea activitate.

De curând poate a contribuit un film superb (Lucy, 2014). De fapt, studiile RMN și PET arată că folosim toate zonele, dar nu deodată, ci după cum avem nevoie în fiecare moment. E, până la urmă, o chestiune de logică să ne întrebăm cum de o leziune oricât de mică la creier poate avea efecte catastrofale, dacă 90% e nefolosit...

Un alt mit interesant este cel care pretinde că există o perioadă critică fixă după care nu mai poți învăța lucruri noi, cum ar fi o limbă străină sau să cânți la un instrument. Avem desigur multe dovezi că învățarea în copilărie se face mai rapid și cu mai puțin efort, dar toate datele științifice arată că putem oricând învăța ceea ce ne dorim, doar că, în funcție de vârstă, s-ar putea să avem nevoie de mai mult timp și efort.

Ca să ne amuzăm, mai menționez că nu devii mai deștept dacă joci Sudoku, ci doar devii mai bun la acest joc. Nici dacă asculți Mozart nu îți crește nivelul de inteligență, dar cu siguranță îți poate crește starea de bine. Multitaskingul nu antrenează creierul, pentru că, de fapt, creierul nu face multitasking, ci sare de la o sarcină la alta, consumând timp și resurse și producând, în general, o scădere a performanței. Și, din fericire aluminiul din care sunt făcute vasele nu produce Alzheimer, dar nici suplimentele alimentare nu previn boala.

Dacă ar fi să menționez un singur mit care cu siguranță nu are și nu va avea legătură cu realitatea, aș menționa că, deși ne-am dori poate, NU există scurtături pentru viața lungă și sănătoasă. Somnul sănătos, activitatea îndelungată în aer liber, soarele, apa, dieta echilibrată (mediteraneană poate), conexiunile sociale stabile și pozitive rămân soluțiile care funcționează de mii de ani și care se construiesc în fiecare zi cu conștiinciozitate, cu efort, cu bucurie.

Doctor de Bine: Cât de devreme ar trebui să începem să ne preocupăm de sănătatea creierului? Există o vârstă ideală pentru prevenție sau este util să apelăm la evaluări precum brain mapping indiferent de vârstă?

Diana Palotaș: Cred că, dacă ne dorim o viață lungă și sănătoasă, trebuie să depunem un efort constant și conștient tot timpul. Ca adulți și părinți, efortul ar trebui să fie dublu: pe de o parte să trăim sănătos pentru noi, iar pe de altă parte să ne învățăm copiii cum să o facă și, mai ales, să le dăm un exemplu personal de valoare. Cei mici, dacă învață corect obiceiurile de viață sănătoasă, vor trăi practicându-le fără efort și cu rezultate foarte bune.

Noi poate am „pierdut startul” în copilărie, poate nu am crescut într-un mediu în care să existe astfel de cunoaștere și astfel de preocupări. Să le învățăm, să le practicăm constant e ceva ce ne putem propune ca adulți, la orice vârstă.

Următoarele generații pot economisi timp și efort, învățând din vârste fragede cât de important e să stai la soare, să bei apă proaspătă și curată cât are nevoie corpul tău, să te bucuri de toate plăcerile gustului mâncând echilibrat și natural, să dormi bine, să ai prieteni cu care să petreci timp de calitate sau să ai încredere că viitorul va fi mai bun decât prezentul și să te aștepți ca ziua de mâine să fie mai strălucitoare decât cea de astăzi.

Nu există o vârstă pentru a pregăti viața lungă și sănătoasă, fiecare zi e importantă și nu ar trebui pierdută. Nu contează câți ani ai, niciodată nu e prea târziu nici pentru soare, nici pentru apă, nici pentru somn și vise fericite, nici pentru optimism și socializare. Și niciodată nu e prea târziu pentru ceva nou, pentru o activitate cognitivă nouă, dificilă, nerepetitivă, care creează noi căi neuronale. Și, ca să închei lista de mituri de mai înainte: creierul continuă să producă neuroni noi indiferent de vârstă, chiar dacă persoanele cu vârstă înaintată au un ritm de generare mai lent.

Doctor de Bine: - Trăim într-o perioadă în care stresul, anxietatea și suprasolicitarea sunt aproape constante. Cum se văd acestea la nivelul activității cerebrale și ce soluții oferă neuroștiințele pentru a restabili echilibrul? Cum neuroștiințele și psihologia pot sprijini o viață lungă și fericită?

Diana Palotaș: - Din punctul de vedere evoluționist, moștenim adaptări genetice pentru sarcinile obișnuite ale speciei umane. Din ele nu făceau parte multe dintre solicitările actuale. Suntem mai degrabă pregătiți să trăim în lumina soarelui care alternează cu noaptea odihnitoare, să mâncăm natural și nu prea mult sau prea des, să bem apă pe săturate, să petrecem timp cu „tribul” din care facem parte, să alergăm, să vânăm, să culegem etc. Astăzi lucrurile stau cu totul altfel.

Acum 100 de ani, sau chiar acum 50, multe dintre cele care există azi nu erau încă inventate. Acum vin în valuri și cu o viteză uluitoare. Mai ieri ne minunam de automobil, de becul electric sau de radio, iar astăzi vorbim de inteligență artificială, zboruri spațiale, roboți și multe altele. Ritmul de schimbare a „naturii” din jurul nostru este uluitor și probabil va mai crește. Față de o astfel de provocare, nu există soluții-minune, pastile, scurtături etc.

Singura soluție serioasă e să ne aducem aminte pentru ce fel de viață suntem programați genetic și să nu o ignorăm. Neuroștiințele ne pot arăta ce se întâmplă, pot aduce cunoaștere de valoare inestimabilă, pot configura soluții de ajutor, dar nu pot înlocui „puterile vieții”. E poate ca în sport: poți avea un antrenor excepțional, dar dacă doar asculți cum explică și te uiți la el, nu vei obține nimic. Efortul personal bine ghidat de neuroștiințe, de știință în general, abordarea conștientă a ceea ce faci reprezintă adevăratele soluții sustenabile pentru viața lungă și fericită.

Desigur, sunt descoperiri epocale, care se adaugă efortului nostru, dar nu îl înlocuiesc. Știm acum că putem întineri celulele, așa cum a demonstrat David Sinclair, știm cum să antrenăm somnul de calitate, așa cum o face Matthew Walker, avem o întreagă industrie de suplimente sau hackuri. Însă ele sunt doar „antrenorii” sau „ajutoarele” care ne fac să obținem rezultate mai bune. Walker nu va putea dormi pentru tine, iar celulele întinerite de Sinclair nu au niciun rost dacă nu mănânci sănătos, dacă nu eviți alcoolul sau alte substanțe periculoase și dacă preferi viața în fotoliu și în fața unui ecran în locul naturii, soarelui, oamenilor prietenoși.

Doctor de Bine: Ce putem descoperi prin brain mapping și dacă există contraindicații? Poate oricine să apeleze la tehnologia de brain mapping?

Diana Palotaș: Brain mappingul este o tehnică neinvazivă și rapidă de obținere a unei hărți a funcționării electrice a creierului. Nu are niciun fel de contraindicații și tehnica în sine e folosită de multă vreme. Obținem date de acest tip cu EEG de 100 de ani, dar acum avem avantajul că ele pot fi descifrate și interpretate științific cu ajutorul inteligenței artificiale. Până la IA, datele fiind extrem de complexe, interpretarea lor lua săptămâni, necesita multe calcule manuale și erau supuse unui nivel de eroare foarte ridicat. Acum, în 10 minute, avem acces la un raport complex, care ne arată care sunt eventualele probleme funcționale.

De exemplu, repetarea îndelungată a unui comportament face ca în creier să se creeze un „pattern” neuronal care se activează automat în situații care funcționează ca trigger. E un fel de „reflex” de acțiune îndelung exersat, care face ca uneori schimbarea pe care ne-o dorim să fie foarte dificilă, poate chiar imposibilă. Ne confruntăm cu situații în care știm, vrem, dar nu putem schimba. Ceva a rămas „blocat”. Brain mappingul depistează situațiile problematice și permite scheme de acțiune personalizate. Nu face minuni în locul nostru, dar ne permite să le facem noi: e ca și cum ai un mușchi blocat, iar o tehnică specială te ajută să treci de blocaj și apoi să faci tu schimbarea de care ai nevoie. Explic pe larg asta în cartea mea „Știu. Vreau. De ce nu pot?”, unde puteți găsi în detaliu povești de viață reală ale celor care au apelat la această tehnologie.

Doctor de Bine: Scanarea creierului și procesul de neurofeedback pot ajuta în procesul de slăbire? Dar în relația de cuplu?

Diana Palotaș: În ceea ce privește slăbitul, dovezile științifice sunt în acest moment puține, obținute în studii cu eșantioane încă mici și cu rezultate nu foarte relevante. Ceea ce știm indirect e că neurofeedback-ul are rezultate în ceea ce privește reducerea impulsurilor compulsive de a mânca, produce unele îmbunătățiri cognitive la persoane cu ADHD și reduce stresul, mai ales cel cronic. De aceea, ca model teoretic, putem presupune că are efecte indirecte asupra controlului comportamentului alimentar. Însă nu este și nu trebuie folosit ca metodă majoră sau principală de slăbire. Pentru asta, știm că ceea ce chiar funcționează conține din nou Powers for Life: soare, apă, somn, efort fizic, echilibru dietetic și deficit caloric, prieteni de calitate etc.

În ceea ce privește terapia, terapia de cuplu inclusă, neurofeedback-ul sau brain mappingul pot avea efecte adjuvante, ca și în cazul slăbitului, poate chiar ceva mai puternice. Însă, ca în orice fel de terapie, ceea ce contează în principal e relația terapeutică, dorința și efortul de schimbare personală.

Cei care ne spun că pot să ne „schimbe” noi continuând să facem ce făceam și înainte, de obicei ne păcălesc. Nu putem folosi cardul Visa pentru a plăti sănătate sau longevitate si noi să rămânem captivi într-un fotoliu la televizor sau în fața ecranului telefonului. Dar îl putem folosi ca să avem acces la cele mai bune antrenamente și tehnici existente pentru a ne menține viața lungă și sănătoasă prin efort personal.

Doctor de Bine: Există semnale de alarmă pe care oamenii tind să le ignore, în legătură cu sănătatea creierului, dar care ar trebui să îi determine să își evalueze funcționarea creierului?

Diana Palotaș: Desigur, există atât semne de natură medicală, cât și semne comportamentale. În general, ar trebui să fim mereu atenți la greutatea corporală, dar atenția ar trebui să fie tot mai mare pe măsură ce trece timpul. Tensiunea arterială crescută sau fluctuantă, colesterolul crescut, scăderea masei musculare ar putea fi semne de băgat în seamă.

De asemenea, stările de anxietate frecvente, lipsa de „poftă de viață”, depresia, tendința de izolare, uitarea frecventă a cuvintelor obișnuite sau episoadele scurte de dezorientare în timp și spațiu ar trebui să ne convingă să consultăm un medic cât mai repede posibil. Prevenția a fost și este întotdeauna mai eficientă și mai ieftină decât tratamentul...

Doctor de Bine: Sfaturi practice pentru îmbunătățirea funcționării creierului. Cum putem să cultivăm părțile bune ale minții noastre?

Diana Palotaș: Cu siguranță nu există părți bune și părți rele ale creierului... Așa cum nu există o personalitate dominată de „creierul stâng” sau „creierul drept”...

Dar tot cu siguranță există obiceiuri bune și obiceiuri... mai puțin bune.

Pentru o viață lungă și sănătoasă, cu riscul de a vă plictisi, reiau „puterile” naturale, dar cumva magice, cu care ne putem câștiga longevitatea: lumina solară, aerul/respirația, apa/hidratarea, hrănirea adecvată/postul, stilul de viață/epigenetica, mișcarea/antrenamentul și efortul fizic, somnul, optimismul și expectanța pozitivă despre viitor și socializarea.

Ceea ce cred că ne dorim cu adevărat nu cred că e să fim nemuritori. Poate dorința rezonabilă este să putem să ne trăim viața la 70 sau 100 de ani la fel ca la 40 sau 50... Și astăzi, știința și tehnologia deja existentă ne arată că e posibil, cu mult efort și cu multă străduință personală.