În ce constă screeningul pentru cancerul colorectal și la ce vârstă trebuie să începi testarea

Peste 13.500 de persoane primesc acest diagnostic anual, iar peste 7.000 pierd lupta cu boala. Rata ridicată a mortalității este cauzată, în principal, de faptul că prea puține persoane accesează programele de screening, iar cei mai mulți ajung la medic în stadii avansate ale bolii.

Screeningul pentru cancerul colorectal este recomandat începând cu vârsta de 50 de ani pentru persoanele fără factori de risc11 și de la 45 de ani pentru cele cu risc crescut. Testarea în absența simptomelor este metoda prin care cancerul colorectal poate fi depistat în stadii incipiente13, când șansele de succes ale tratamentului sunt de până la 90%.

„Screeningul efectuat la timp ÎȚI DĂ TIMP, asta trebuie să înțelegem toți cei trecuți de 45-50 de ani. Medicina de prevenție are o importanță majoră pentru sănătatea noastră. Nu trebuie să așteptăm să apară simptomele pentru a merge la medic, testarea în lipsa lor este cea mai bună decizie. Statisticile arată că prin screening, putem reduce atât numărul de îmbolnăviri de cancer colorectal, cât și numărul de decese. Campania „Ai face orice” este menită să determine cât mai mulți români să-și facă testele care le pot salva viața”, transmite Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România.

Cancerul care afectează colonul și rectul este boala oncologică cel mai frecvent diagnosticată în România

În primele stadii, cancerul colorectal poate evolua silențios, iar când începe să dea semne, acestea sunt nespecifice și ușor de confundat cu alte probleme digestive mai puțin severe.

Analiza care depistează urme de sânge și ADN modificat în materiile fecale este noninvazivă.Tot ce trebuie să faci este să duci o probă la laborator. Dacă rezultatul este pozitiv, vei primi recomandare de a continua investigațiile cu o colonoscopie.

Când trebuie să faci testele de screening?

Recomandarea generală este ca screeningul pentru cancer colorectal să fie început la 50 de ani și să fie repetat la fiecare 2 ani, dar în prezența unor factori de risc majori – boli genetice ereditare, precum polipoza adenomatoasă familială, sindromul Lynch, boala Crohn și colita ulcerativă sau rude de gradul I diagnosticate cu acest tip de cancer, testarea este indicată de la 45 de ani.

Prima linie de screening o reprezintă testele care identifică hemoragii oculte (urme de sânge) în materiile fecale (FIT, FOBT) sau hemoragii oculte și modificări ADN specifice cancerului (FIT-ADN). Dacă rezultatul testului FIT, FOBT sau FIT‑ADN este pozitiv, este recomandată colonoscopia pentru identificarea sursei sângerării.

Testul FIT

FIT – Fecal Immunochemical Test sau Testul imunochimic fecal – utilizează anticorpi pentru a detecta urme de sânge în scaun.Este un test simplu, noninvaziv, care se face anual și nu necesită pregătiri sau restricții alimentare. Presupune recoltarea în confortul propriei case a unei probe de materii fecale, într-un recipient special și transportul acesteia la laborator pentru analiză.

Singurele aspecte de care trebuie să ții cont sunt: să nu compromiți proba cu apă sau cu urină, iar dacă ești femeie, să amâni testarea până după menstruație pentru că sângele menstrual influențează rezultatul analizei.

Testul FOBT

FOBT (Fecal Occult Blood Test) are același scop ca FIT, detectarea urmelor de sânge în materiile fecale doar că nu utilizează anticorpi, ci o substanță chimică numită guaiac. Spre deosebire de FIT, FOBT poate presupune o schimbare de dietă sau o întrerupere temporară a anumitor tratamente înainte de recoltare, pentru că anumite alimente, suplimente și medicamente pot influența rezultatul.

Recoltarea se face cu ajutorul unui kit care trebuie dus apoi la laborator. Și acest test se face anual în lipsa simptomelor.

Testul FIT-ADN

FIT-ADN combină testul FIT cu o analiză care detectează ADN-ul modificat în materiile fecale. Diferența la recoltare este că pentru FIT-ADN este necesară întreaga cantitate de scaun, nu doar un eșantion. În rest, precauțiile sunt aceleași (ca proba să nu fie compromisă).

De regulă, se efectuează o dată la 3 ani, dar medicul îl poate recomanda și mai des atunci când consideră necesar.

Colonoscopia

Considerat instrumentul cel mai util în prevenția și depistarea cancerului colorectal în stadii incipiente, colonoscopia poate fi recomandată în completarea unui test FIT, FOBT sau FIT-ADN indiferent de rezultatul acestuia, deoarece ajută nu doar la identificarea sursei sângerării, ci și la depistarea polipilor colorectali cu potențial de malignizare.

Colonoscopia permite medicului să vizualizeze interiorul intestinului gros cu ajutorul unui tub lung și flexibil, prevăzut cu o cameră video, care este introdus în colon prin anus. În timpul investigației – care se efectuează sub anestezie, pentru confortul pacientului – pot fi excizați polipii depistați pentru a fi analizați histopatologic.

Recomandată pentru prima dată la 45-50 de ani, colonoscopia trebuie repetată după 10 ani, dacă nu este depistată nicio anomalie.1Dacă sunt prezenți factori de risc, medicul curant va stabili după cât timp trebuie efectuată din nou. Este important să nu ai rețineri în a efectua colonoscopia. Chiar dacă, spre deosebire de celelalte teste, este invazivă și presupune o pregătire specială, este absolut necesară ca măsură de prevenție a cancerului colorectal și reprezintă un instrument extrem de valoros în depistarea lui precoce când tratamentul are cele mai mari șanse să dea rezultate.

• Cancerul colorectal este cel mai frecvent diagnosticat cancer în România
• Anual, peste 8.000 de bărbați și aproape 5.500 de femei primesc acest diagnostic
• Tot anual, se înregistrează peste 7.000 de decese
• 6 din 10 cancere colorectale pot fi prevenite prin screening
• 9 din 10 cazuri depistate timpuriu se pot trata 

Foto Imago