De ce suntem triști în anotimpul rece? Psihiatru: Chimia cerebrală se schimbă în funcție de lumina percepută
În fiecare ianuarie, mass media amintește de Blue Monday, numită popular cea mai tristă zi din an. Deși conceptul nu are o bază științifică rigidă, el reflectă un adevăr susținut de cercetări neurologice și psihologice. Starea noastră emoțională este puternic influențată de anotimpuri, iar creierul răspunde direct la schimbările de lumină și ritm biologic.
Cum a apărut conceptul de Blue Monday
Blue Monday a apărut pentru prima dată în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă ce lua în calcul factori precum vremea, datoriile post sărbători, motivația scăzută și timpul trecut de la începutul anului. De atunci, conceptul a devenit o tradiție anuală.
În 2026, Blue Monday este marcat pe 19 ianuarie, o zi în care mulți oameni remarcă o scădere a tonusului emoțional. Pentru medici, Blue Monday nu este o problemă în sine, ci un indicator util care deschide discuția despre depresia sezonieră, anxietatea din timpul iernii și vulnerabilitatea creierului în lunile reci. Ce se întâmplă concret în creier în această perioadă este o întrebare la care neurologia poate oferi răspunsuri.
Depresia sezonieră
“Ritmurile circadiene, responsabile de reglarea somnului È™i a dispoziÈ›iei, sunt puternic influenÈ›ate de expunerea la lumină. Dacă lumina naturală scade, corpul produce mai multă melatonină È™i mai puÈ›ină serotonină. Melatonina este hormonul somnului, iar creÈ™terea sa duce la oboseală, lentoare È™i lipsă de energie. Serotonina, asociată cu starea de bine, se reduce, favorizând tristeÈ›ea, iritabilitatea È™i anxietatea”, explică Dr. Cătălina Hogea, medic primar psihiatru.
Aceste modificări explică de ce sezonul rece poate declanșa sau agrava depresia. Medicul psihiatru mai spune că pacienții descriu frecvent o scădere progresivă a capacității de concentrare, dificultatea de a găsi motivație și un sentiment general de apăsare.
Anotimpul rece creste riscul de depresie
“Depresia sezonieră este rezultatul unei chimii cerebrale care se schimbă în funcÈ›ie de lumina percepută. O parte a creierului responsabilă de ritmul circadian, primeÈ™te mai puÈ›ine semnale luminoase, iar această schimbare afectează toate procesele neurochimice asociate dispoziÈ›iei.
Simptomele tulburării afective sezoniere pot varia, dar cea mai frecventă manifestare este reducerea energiei, însoÈ›ită de retragere socială, pierderea interesului pentru activități obiÈ™nuite, somn excesiv, creÈ™terea poftei de carbohidraÈ›i È™i dificultatea de concentrare. Anxietatea poate, de asemenea, să se intensifice. PacienÈ›ii descriu agitaÈ›ie, îngrijorare constantă È™i senzaÈ›ia că nu reuÈ™esc să È›ină pasul cu sarcinile zilnice”, precizează Dr. Cătălina Hogea.
Medicul psihiatru subliniază că astfel de semne nu trebuie ignorate, mai ales dacă se repetă an de an în aceeași perioadă. El afirmă că recurența sezonieră este un indicator valoros și ar trebui să fie un motiv suficient pentru o evaluare de specialitate.
Diagnosticul depresiei sezoniere se bazează pe istoricul simptomelor, pe durata și intensitatea lor, dar și pe contextul personal al pacientului. Neurologii colaborează adesea cu psihologi și psihiatri pentru o evaluare multiplă, deoarece tulburările afective sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici și emoționali.
“PacienÈ›ii care menÈ›in o rutină de somn, fac miÈ™care, se expun la lumină È™i cer ajutor specializat când este nevoie trec prin sezonul rece cu mult mai puÈ›ine simptome. Depresia sezonieră, anxietatea È™i scăderea energiei pot fi controlate, iar creierul poate fi susÈ›inut să funcÈ›ioneze optim chiar È™i în cele mai întunecate luni ale anului”, a mai precizat Dr. Cătălina Hogea.
Foto Imago