Gastroenterolog: Stresul specific sărbătorilor duce la apariția tulburărilor digestive. Un stomac sensibil reacționează la emoții
Medicii gastroenterologi observă an de an o creștere semnificativă a numărului de pacienți care, după mesele de sărbători, se confruntă cu arsuri gastrice, reflux, dureri abdominale, balonare, greață sau chiar episoade severe de gastrită și pancreatită. Schimbările bruște în alimentație, consumul excesiv de grăsimi și alcool, mâncatul rapid sau cantitățile mari de alimente sunt factori care solicită intens stomacul și întregul tract digestiv.
Complicații digestive
Înțelegerea acestor simptome este esențială pentru prevenție, deoarece fiecare dintre ele are un mecanism clar, declanșat de comportamente alimentare comune în perioada sărbătorilor.
1. Arsura gastrică, cunoscută și ca pirozis, este o senzație de arsură în capul pieptului care apare atunci când acidul din stomac ajunge în esofag, care este nepregătit să suporte aciditate crescută.
“Mesele bogate și grase determină stomacul să se golească lent și cresc presiunea asupra sfincterului esofagian inferior, mecanismul care ar trebui să prevină întoarcerea acidului. Când acest sfincter devine depășit, apare refluxul gastroesofagian. Pacienții resimt arsuri, gust acru, uneori durere toracică, iar simptomele se agravează dacă se întind imediat după masă.
Durerile abdominale sunt o consecință obișnuită a distensiei stomacului sau a iritației mucoasei gastrice. Stomacul poate deveni sensibil atunci când este umplut peste capacitatea sa fiziologică sau când este expus la alimente greu de digerat”, declară Livia Negoiță, medic specialist gastroenterologie.
2. Balonarea apare frecvent în perioada sărbătorilor pentru că ritmul rapid în care se mănâncă, alături de băuturile carbogazoase și combinațiile alimentare bogate în grăsimi, favorizează acumularea de gaze în stomac și intestine. Senzația este una de presiune, tensiune și disconfort, uneori însoțită de dureri colicative.
3. Greața este un simptom care reflectă suprasolicitarea sistemului digestiv. Atunci când mucoasa gastrică este iritată sau volumul alimentelor depășește capacitatea de procesare, stomacul transmite semnale către creier care pot declanșa răspunsuri reflexe de protecție. Persoanele cu gastrită cronică sunt în mod special vulnerabile.
4. Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului și poate deveni acută în urma consumului excesiv de alcool, condimente puternice, prăjeli sau mâncăruri foarte fierbinți. În aceste situații, pacientul simte arsuri intense, durere în epigastru, greață sau chiar vărsături, iar mucoasa inflamată poate dezvolta leziuni serioase dacă nu este tratată prompt.
“Una dintre cele mai grave afecțiuni digestive care se pot declanșa în perioada sărbătorilor este pancreatita acută, adică inflamația bruscă a pancreasului. Pancreasul are un rol esențial în digestia grăsimilor și carbohidraților, iar suprasolicitarea lui prin mese foarte bogate și consum de alcool poate determina activarea prematură a enzimelor digestive în interiorul organului. Acest fenomen duce la autodigestia țesutului pancreatic, provocând dureri abdominale severe, vărsături, febră și risc major de complicații. Pacienții cu antecedente biliare sau cu consum cronic de alcool sunt deosebit de vulnerabili,”, declară Livia Negoiță, medic specialist gastroenterologie.
Stilul alimentar specific acestei perioade contribuie decisiv la apariția simptomelor digestive. Preparatele tradiționale românești sunt adesea bogate în grăsimi animale, prăjeli, sosuri dense și combinații care pot depăși ușor capacitatea digestivă a unui stomac sensibil. Carnea grasă, cârnații, sarmalele, caltaboșul, fripturile în exces și deserturile bogate în creme duc la secreție acidă crescută și la digestie îngreunată. Pentru persoanele cu reflux sau gastrită, aceste alimente sunt greu de tolerat chiar și în perioade obișnuite, cu atât mai mult atunci când sunt consumate în cantități mari.
Alcoolul este un alt factor major care amplifică problemele digestive. Consumul excesiv irită mucoasa gastrică, stimulează secreția acidă și relaxează sfincterul esofagian inferior, favorizând refluxul. Băuturile carbogazoase cresc cantitatea de gaz din stomac, accentuând balonarea.
„Asocierea alcoolului cu mesele grase este una dintre cele mai riscante combinații, pentru că suprasolicită atât stomacul, cât și pancreasul. Recomandăm moderație și evitarea consumului de alcool”, avertizează declară Livia Negoiță, medic specialist gastroenterologie.
Pe lângă alimentație, stresul specific sărbătorilor joacă un rol important în apariția tulburărilor digestive. Deși perioada este percepută ca una relaxantă, ritmul rapid al pregătirilor, presiunea socială, așteptările familiale și oboseala acumulată pot crește nivelul de cortizol. Stresul afectează motilitatea gastrică, favorizează spasmele și accentuează senzațiile de arsură sau durere. Un stomac sensibil reacționează imediat la emoții puternice, motiv pentru care medicii recomandă pauze, odihnă suficientă și un ritm echilibrat chiar și în zilele aglomerate.
“Consumul în porții mici și dese reduce presiunea asupra stomacului și previne distensia gastrică. Mestecarea lentă ajută digestia încă din cavitatea bucală. Evitarea meselor foarte târzii și menținerea unei poziții verticale timp de cel puțin două ore după masă diminuează riscul de reflux. Temperaturile extreme ale alimentelor ar trebui evitate, deoarece mâncărurile foarte fierbinți sau reci pot irita mucoasa gastrică”, mai adaugă dr. Negoiță.
Pentru persoanele cu antecedente de reflux sau gastrită, continuarea tratamentului prescris devine obligatorie în această perioadă. Medicii recomandă administrarea de inhibitori de pompă de protoni înainte de mesele principale, evitarea murăturilor foarte acide, a citricelor consumate seara și a alimentelor intens condimentate. Hidratarea adecvată cu apă plată ajută digestia și menține echilibrul tractului digestiv. O plimbare ușoară după masă poate stimula tranzitul și poate preveni balonarea.
Foto Imago