România, locul 3 în UE la consumul de antibiotice. Cât e de periculos să luăm antibiotice la viroze banale 

Însă, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea.

România este pe locul 3 între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice. Medicii susțin că este necesară o reducere cu cel puțin 30 la sută a consumului de astfel de medicamente. Peste 60 la sută din aceste tratamente sunt luate fără motiv, spun experții. 

Ce este rezistența la antimicrobiene

Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supravietuiesc unui tratament insuficient sau neadecvat, dobandesc rezistenta și nu mai răspund la acel tip de tratament.

Primul afectat de aceasta rezistenta este chiar pacientul care a luat antimicrobiene in mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infectii urmatoare si, in plus, va transmite microbii rezistenți si catre alte persoane, propagand aceasta problema. Fără antibiotice eficiente infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. 

Rafila: "Ar putea să devină infecţii ameninţătoare de viaţă, pentru care nu avem tratament" 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a atras atenţia asupra pericolului rezistenţei la antibiotice a infecţiilor cu bacterii, arătând că acestea trebuie prescrise doar când este necesar şi trebuie luate în doza potrivită.

"Pericolul pentru următorii 20-30 de ani este tot mai mare, pentru că ne va aduce în epoca preantibiotică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că infecţiile banale cu bacterii (...), pe care le tratăm cu uşurinţă, făcând un tratament de cinci zile, de exemplu, cu un antibiotic banal, s-ar putea să devină infecţii ameninţătoare de viaţă, pentru care nu avem tratament. (...). Nu avem decât două soluţii să menţinem lucrurile astea sub control. În primul rând, să prescriem antibiotice doar atunci când este necesar şi să le şi luăm (...) într-un mod corect, adică antibioticul potrivit, pentru infecţia potrivită, în doza potrivită şi cu durata de tratament potrivită".

Potrivit lui Alexandru Rafila, capacitatea bacteriilor de a se adapta la antibiotice este "extraordinar de mare", iar jumătate din consumul de astfel de medicamente la nivel global este în sectorul veterinar. Consumarea produselor în care au fost introduse antibiotice generează rezistenţă la acestea, a subliniat demnitarul. Mai mult, el a atras atenţia că trebuie monitorizate bacteriile care există în mediu, în ape reziduale, de exemplu, şi profilul lor de rezistenţă. 

Foto Imago