Protezarea șoldului prin resurfațare tip Birmingham: o alternativă reală pentru sportivii de performanță
Problemele din sfera ortopediei sunt printre cele mai numeroase cauze pentru care unii sportivi renunță la carieră, printre ele aflându-se rupturile de ligamente, fracturile, rupturile de tendoane sau cele musculare grave, dacă ar fi să enumerăm doar câteva dintre ele. Însă una dintre cele mai serioase probleme este legată de distrugerea articulației șoldului, o problemă invalidată chiar și pentru o persoană care nu practică mișcarea la nivel de performanță. Așa soluțiile trebuie să fie radicale, imediate și extrem de eficiente, astfel încât sportivul să își poată relua antrenamentele în cel mai scurt timp posibil. Pentru a primi un răspuns clar pentru această situație, stăm de vorbă cu unul dintre cei mai cunoscuți ortopezi din țara noastră, medicul chirurgul Vlad Predescu, specializat în protezarea articulară a genunchiului și a șoldului prin tehnici minim invazive, precum și robotic asistate.
Dintre toate tehnicile de intervenție la nivelul șoldului, prin care se realizează protezarea acestuia, una dintre ele este cu adevărat specială și se adresează unei categorii de pacienți care au așteptări extrem de mari după perioada postoperatorie. Vorbim despre o metodă revoluționară, care asigură pacientului atât o recuperare rapidă, cât și capacitatea de a fi activ, din punct de vedere sportiv, la un nivel competițional, permițând efectuarea de activități cu grad de impact ridicat. Este vorba despre artroplastia de resurfațare de tip Birmingham, cea care este recomandată persoanelor foarte dinamice, care practică activități intense și nu doresc să renunțe la acestea după operație. Trebuie, însă, menționat faptul că unul dintre criteriile importante care trebuie îndeplinite de cei care vor să se opereze prin tehnica de resurfațare este acela de a nu avea modificări semnificative ale capului femural sau ale acetabulului. La fel ca în situația intervențiilor clasice, reusurfațarea este o procedură medicală prin care se înlocuiesc suprafețele articulare afectate de la nivelul șoldului.
Diferențe semnificative față de procedura clasică
Trebuie să avem în vedere faptul că, deși rezultatele pot fi similare cu cele ale protezării uzuale, la protezarea de tip Birmingham suprafețele de contact sunt amândouă realizate din metal, spre deosebire de cele clasice, acolo unde există fie o frecare metal pe polietilenă, fie ceramică pe polietilenă. Însă aici intervine marele avantaj al acestui tip de intervenție: procedura nu atrage după sine o pierdere semnificativă a țesutului osos ba, dimpotrivă, mare parte este salvată. Cum este posibil acest lucru? Atât capul, cât și colul femural nu sunt îndepărtate, primul trecând printr-un proces complex de prelucrare, astfel încât medicul ajunge să introducă o proteză metalică foarte apropiată de forma anatomică a acestuia. În plus, componenta femurală nu dispune de o coadă în interiorul osului, cum se întâmplă în cazul artroplastiei clasice de șold, ci are doar o extensie care se fixează în colul femural, iar capul protetic se cimentează. Rezultatul acestei metode de intervenție este unul cu beneficii clare pentru pacient: proteza are o rezistență mult superioară și are capacitatea de a face față unor mișcări complexe și a unor tensiuni foarte puternice, așa cum se întâmplă în cazul sporturilor de performanță. “Prin această procedură, medicul îndepărtează câțiva milimetri de la nivelul capului femural și, respectiv, al bazinului, păstrând în totalitate forma și dimensiunile articulației inițiale ale șoldului.” specifică doctorul Predescu.
Avantajele acestui tip de intervenție
Pentru a sumariza avantajele pe care le are acest tip de intervenție, trebuie să analizăm, în primul rând, beneficiile postoperatorii. Doctorul Vlad Predescu ne amintește faptul că recuperarea pentru activitățile sportive este mult mai rapidă decât în cazul celei clasice și, foarte important, rata de luxație este mult mai mică: “Gândiți-vă că în aproximativ 4-6 săptămâni de la intervenție, pacientul poate realiza majoritatea activităților curente, iar după opt-zece săptămâni poate începe să facă activități sportive ușoare”, precizează doctorul Predescu. De asemenea, un alt avantaj este lipsa inegalității membrelor postoperator, a șchiopătatului, precum și o mobilitate normală a articulației, cu posibilitatea efectuării oricărei activități sportive de impact ridicat. Desigur că, pe de altă parte, la un regim de activitate atât de intens există riscul de uzură și de generare de ioni metalici care pot declanșa reacții locale de hipersensibilitate. Mai mult, pentru că vorbim, în general, de pacienți tineri, există șanse ca, după o perioadă îndelungată, să fie nevoie de o revizie a protezei, mai exact de înlocuirea acesteia, ca urmare a uzurii și suprasolicitării. Însă, la acel moment, marele avantaj este faptul că, atunci când va trebui schimbată, operația în sine va fi una mult mai apropiata de cea standard de protezare, în format clasic, deci nu va fi nevoie de o “revizie” a celei vechi, întrucât stocul osos de la nivelul articulației este aproape intact. Iar asta înseamnă complicații minime și recuperare rapidă pentru pacient.
În câteva cuvinte, marile avantaje al protezei de tip Birmingham, în cazul în care pacientul este eligibil, sunt legate de faptul că aceasta permite efectuarea activităților sportive cu impact ridicat, iar uzura este minima, coroborată cu o longevitate pe măsură. Mobilitatea șoldului protezat este maximă, rata de luxații care pot apărea la un eventual traumatism este la cote foarte reduse și, în cazul operației de revizie, procedura este mult mai ușoară. Dezavantajul este dat de faptul că proteza, având o frecare metal pe metal, duce la creșterea sangvină a ionilor de cobalt și crom, care pot declanșa, în cazuri excepționale, reacții alergice sau pot avea un efect sistemic încă necunoscut. Cu toate că studiile nu au arătat probleme pe termen lung la acest model, în cazul în care pacientul are anumite îngrijorări atunci recomandarea de protezare trebuie discutată în amănunt și, eventual, ales un model ceramic care nu este identic, din punct de vedere biomecanic, cu cel de tip Birmingham.