Tot ce trebuie să știi despre HOLERĂ: ce alimente pot transmite vibrionul holeric și în ce condiții

În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.

Specialiștii spun că este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.

Calitatea apei din Constanța și Tulcea, monitorizată zilnic

Potrivit INSP, în perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaÈ›ii, „în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”.

Institutul Naţional de Sănătate Publică spune că monitorizarea calității apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanța și DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere și calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.

Prepararea termică a produselor din mare şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice posibilitate de a contacta vibrionul holeric, explică, pentru agerpres.ro, medicul şef al DSP Tulcea, Adriana Argetoianu.

„Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenÅ£ial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziÅ£ie", a afirmat Argetoianu. Medicul ÅŸef al DSP Tulcea subliniază însă că „respectând normele de igienă personală nu există niciun risc”.

Holera este o boală infecÈ›ioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor È™i O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Holera este o boală răspândită, de obicei, prin apă contaminată. 

Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecție în țările unde există o circulație a acestei bacterii. Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecțiozitatea.

Consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariția de focare/epidemii.

Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.

În majoritatea cazurilor infecția este asimptomatică sau determină diaree ușoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greață, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecția.

În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viața oamenilor prin apariția deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei și reprezintă o urgență medicală necesitând tratament imediat.

Apa este de obicei, contaminată cu fecalele persoanelor infectate și, ea însăși, poate contamina, atât direct, cât și prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.

Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.

Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheață din comerÈ›ul stradal, legumele È™i fructele “reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum È™i cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic.

Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecția la un adult sănătos întrucât, bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.

Prevenția se bazează pe accesul la apă sigură și igiena adecvată. Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ține cont sunt:

1. Consumul de apă din surse sigure;
2. Evitarea consumului de gheață din surse nesigure;
3. Consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;
4. Spălatul frecvent al mâinilor.