Foamea ascute inteligența: care este adevărul științific din spatele acestui proverb?

De fapt, dacă nu am mâncat de mult timp, acest lucru ne ajută să ne activăm memoria și aceasta devine mai sensibilă pentru a percepe detalii care altfel trec neobservate. În acest fel, hipocampul, o mică parte a creierului care este esențială pentru stocarea memoriei explicite și se modifică în funcție de aportul caloric al organismului nostru.

Potrivit unui studiu științific realizat de Jim Stadterman, aportul caloric este legat de foame și de hipocampus. Pe de o parte, în cazul restricției calorice, numărul de neuroni din hipocampus crește, ceea ce ne ascute inteligența, ne permite să fim mai conștienți de ceea ce ne înconjoară și ne face mai sensibili la senzația interioară de foame. Acest efect apare doar în cazul postului de scurtă durată, dar dacă perioada de post este prea lungă, aceste efecte sunt inversate.

Pe de altă parte, supraalimentarea calorică funcționează invers și ne face mai neîndemânatici, astfel încât mintea noastră nu mai este la fel de ageră. Potrivit lui Stadterman, această "dietă occidentală" provoacă modificări biologice necaracteristice în hipocampus și îl diminuează.