<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
        <title>Stiri  @ doctordebine.ro</title>
        <link>https://doctordebine.protv.ro/video</link>
        <description>Stiri  @ doctordebine.ro</description>
        <copyright>(c) doctordebine.ro 2026</copyright>
        <ttl>10</ttl>
        <date>2026-05-01 09:43:29</date>
        <webMaster>webmaster@doctordebine.ro</webMaster>
        <item>
            <title><![CDATA[Cum îți poți corecta vederea prin chirurgie refractivă. Oftalmolog: Pacienții vin după ani în care au purtat lentile de contact]]></title>
            <link>https://doctordebine.protv.ro/stiri-medicale/multi-pacienti-vin-la-consult-dupa-ani-in-care-au-purtat-lentile-de-contact.html</link>
            <category></category>
                            <description>&lt;img src='https://assets.protv.ro/assets/doctordebine/2026/04/20/image_galleries/2665/cum-iti-poti-corecta-vederea-prin-chirurgie-refractiva-oftalmolog-pacientii-vin-dupa-ani-in-care-au-purtat_size6.jpg' width='400' height='250' /&gt;<![CDATA[Viciile de refracție, miopia, hipermetropia și astigmatismul, sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate oculară și afectează o parte semnificativă a populației la nivel global.]]></description>
                <body><![CDATA[Chirurgia refractivă cu laser este o opțiune medicală pentru corectarea lor permanentă, dar care nu se potrivește tuturor pacienților și care necesită, înainte de orice decizie, o evaluare oftalmologică amănunțită. Miopia, hipermetropia și astigmatismul sunt cele mai frecvente afecțiuni oftalmologice din lume. La nivel global, prevalența miopiei a crescut de la 22,9% în 2000 la aproximativ 34% în 2020 și se estimează că va ajunge la 50% până în 2050, afectând aproape 5 miliarde de oameni. Complicațiile induse de lentilele de contact Mulți pacienți ajung la chirurgia refractivă după ani de lentile de contact, motivul principal fiind tocmai disconfortul sau complicațiile acumulate. Lentilele de contact sunt dispozitive medicale sigure când sunt utilizate corect, dar purtarea îndelungată și igiena deficitară cresc semnificativ riscul de complicații. Potrivit CDC, aproape un milion de vizite medicale anuale sunt legate de cheratită sau de complicațiile induse de lentilele de contact. Cheratita microbiană, inflamația corneei cauzată de bacterii, fungi sau paraziți, sunt cele mai grave complicații și pot duce, în cazuri severe, la cicatrici corneene permanente sau chiar la necesitatea unui transplant de cornee. Sindromul de ochi uscat este un alt efect frecvent al purtării prelungite, pentru că lentilele reduc oxigenarea corneei și perturbă echilibrul filmului lacrimal. Mulți pacienți vin la consult după ani în care au purtat lentile de contact și cu un disconfort ocular cronic pe care l-au normalizat. Ochiul uscat, sensibilitatea la lumină, senzația de corp străin la sfârșitul zilei nu sunt normale, ci semnale că suprafața oculară suferă. Chirurgia refractivă, atunci când este indicată corect, elimină această dependență și, odată cu ea, riscurile asociate purtării zilnice a lentilelor , subliniază Dr. Dan Stănilă, medic primar oftalomog. Cine poate și cine nu poate beneficia de chirurgie refractivă Chirurgia refractivă corneană corectează viciile de refracție prin remodelarea precisă a corneei, structura transparentă din fața ochiului, astfel încât razele de lumină să se focalizeze corect pe retină. Tehnicile diferă prin modul în care este accesată și remodelată corneea, fiecare cu avantaje specifice în funcție de particularitățile anatomice ale pacientului. Chirurgia refractivă laser s-a transformat extraordinar în ultimii ani. Tehnologiile actuale, cum este CLEAR cu laserul FEMTO Z8 NEO, permit o precizie de ordinul micronilor, fără incizia unui lambou cornean și cu o recuperare vizuală rapidă. Candidatura corectă a pacientului, stabilită pe baza unei evaluări oftalmologice complexe, este esențială pentru a obține rezultate optime și sigure pe termen lung , explică Dr. Stănilă. Nu toți pacienții sunt candidați potriviți, iar aceasta nu este o limitare arbitrară, ci una strict medicală. Criteriile de eligibilitate includ: vârsta de cel puțin 18 ani cu vedere stabilă în ultimele 12-24 de luni, absența afecțiunilor oculare active, grosimea adecvată a corneei și un grad al viciului de refracție care se încadrează în limitele tehnice ale procedurii. Pacienții cu miopii foarte mari, cornee subțire, sindrom de ochi uscat sever sau anumite boli sistemice pot necesita soluții alternative, cum ar fi implantul de cristalin artificial. Evaluarea preoperatorie include: masurarea refractiei, dominantei oculare, topografie corneană, biometrie, măsurarea grosimii corneei, examinarea fundului de ochi și o serie de alte măsurători care definesc cu precizie profilul ochiului fiecărui pacient. Pe baza acestor date, medicul stabilește tehnica potrivită și parametrii laserului. Pacienții de peste 40 de ani necesită o evaluare individuală suplimentară, deoarece la această vârstă poate interveni presbiopia, adică pierderea capacității ochiului de a focaliza la aproape, care nu este corectabilă prin tehnicile refractive corneene clasice și poate fi abordată prin tehnici moderne de chirurgie refractivă laser precum Tehnica READ (Refractive Eye Laser Approach). Recuperarea variază în funcție de tehnica aleasă. În cazul CLEAR și Femto-LASIK, vederea se ameliorează semnificativ chiar din prima sau a doua zi după intervenție. În cazul PRK, regenerarea epiteliului cornean durează câteva zile, perioadă în care se aplică o lentilă de contact terapeutică. Indiferent de tehnică, pacienții rămân sub observație medicală postoperatorie și primesc tratament local cu antibiotic și antiinflamator. Activitățile obișnuite pot fi reluate, de regulă, în câteva zile. Rezultatele sunt stabile și de durată: peste 90% dintre pacienții operați prin tehnici refractive moderne ajung la o acuitate vizuală de 20/20 sau mai bună. Foto Imago]]></body>
                        <pubDate>Mon, 20 Apr 2026 19:26:00 +0300</pubDate>
        </item>
                <item>
            <title><![CDATA[Cori Grămescu: Masa de Paște poate depăși cu ușurință 6000 de kcal. După 4 zile de mâncat românește, putem acumula 4 kilograme]]></title>
            <link>https://doctordebine.protv.ro/nutritie-si-diete/cori-gramescu-masa-de-paste-poate-depasi-cu-usurinta-6000-de-kcal-dupa-4-zile-de-mancat-romaneste-putem.html</link>
            <category></category>
                            <description>&lt;img src='https://assets.protv.ro/assets/doctordebine/2026/04/07/image_galleries/2664/cori-gramescu-masa-de-paste-poate-depasi-cu-usurinta-6000-de-kcal-dupa-4-zile-de-mancat-romaneste-putem_size6.jpg' width='400' height='250' /&gt;<![CDATA[Paștele - capcană calorică: aportul caloric dintr-o singură zi de Paște poate depăși cu ușurință 5000 ndash;6000 kcal, adică de două sau chiar trei ori necesarul zilnic al unui adult.]]></description>
                <body><![CDATA[Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA) atrage atenția asupra combinațiilor alimentare și a cantităților consumate în această perioadă, explicând că nu un singur preparat este problematic, ci acumularea lor pe parcursul întregii zile. Cum ajungem la 6000 de kcal într-o singură zi De Paște, mesele nu mai sunt structurate clar în mic dejun, prânz și cină, ci se transformă într-un maraton culinar care începe dimineața și continuă până seara târziu. Meniul de Paste este mult mai problematic decat meniul de Craciun. Gustările repetate precum, o felie de cozonac, câteva linguri de salată boeuf, o prăjitură, o bucata de pasca sau un pahar de vin ndash; adaugă calorii invizibile , care nu sunt percepute ca mese propriu-zise, contribuie semnificativ la numarul final de calorii. Astfel, fără să realizăm, putem dubla aportul caloric* doar din aceste mici excepții consumate pe parcursul zilei. Dacă analizăm obiceiurile alimentare de Paște și estimările calorice, lucrurile devin clare: Mic dejun sau gustare de început: Drob de miel + ouă + pâine cu unt + cozonac rarr; ~960 kcal; Salată de icre cu pâine + brânzeturi rarr; ~620 kcal Prânz tradițional: Ciorbă de miel cu pâine rarr; ~430 kcal; Friptură de miel cu salată rarr; ~530 kcal; Sarmale cu smântână rarr; ~830 kcal Gustări între mese: Salată boeuf cu maioneză + pâine rarr; ~410 kcal; Mezeluri, brânzeturi, ouă rarr; 300 ndash;600 kcal suplimentar. Deserturi (unde apare explozia calorică ): 2 ndash;4 felii de cozonac rarr; până la ~1400 kcal; Pască (2 felii) rarr; ~750 kcal; Prăjituri diverse rarr; 800 ndash;1000 kcal Băuturi alcoolice: 2 pahare de vin rarr; ~250 kcal; Cocktailuri sau digestiv rarr; încă 200 ndash;400 kcal Iată cum totalul poate depăși lejer 6000 kcal, mai ales când mesele se întind pe toată ziua. Astfel că după 4 zile de mâncat românește, putem acumula lejer 3 - 4 kilograme. De ce sunt atât de calorice mesele de Paște Problema nu ține doar de preparate, ci și de modul de gătire. În bucătăria tradițională românească se folosesc frecvent: cantități mari de ulei; unt și smântână; maioneză; zahăr în deserturi. Preparatele precum drobul, salata boeuf, sarmalele sau prăjiturile sunt dense caloric, iar combinațiile dintre ele cresc rapid aportul total. De Paște nu există un singur vinovat pentru creșterea în greutate, ci suma alegerilor pe care le facem pe parcursul zilei. Problema apare când combinăm preparate bogate în grăsimi cu porții mari și deserturi concentrate în zahăr. În plus, multe dintre aceste preparate sunt gătite cu ingrediente care cresc foarte mult densitatea calorică, si vorbim aici de mult ulei, maioneză sau unt, iar acest lucru face ca și porțiile aparent mici să aibă, de fapt, foarte multe calorii. Dacă adăugăm și faptul că mâncăm pe parcursul întregii zile, fără pauze reale între mese, ajungem foarte ușor la un surplus caloric semnificativ. , explică Cori Grămescu. Ce NU ar trebui să lipsească de pe masa de Paște Pentru echilibru, este esențial să adăugăm și alimente cu densitate calorică redusă, bogate în fibre și micronutrienți: salată verde cu legume de sezon; salată de sfeclă roșie, murături, ceapă verde; usturoi verde; ridichi; leurdă, rucola, etc. Acestea ajută digestia, oferă sațietate și reduc tendința de a consuma excesiv preparate grele. Legumele de sezon ar trebui să fie nelipsite de pe masa de Paște, nu doar ca decor, ci ca bază pentru fiecare masă. Ele aduc volum în farfurie, fibre și prospețime, ceea ce ne ajută să ne săturăm mai repede și să reducem automat cantitatea de preparate grele consumate. În plus, combinația dintre carne și verdețuri susține digestia și ne ajută să evităm senzația de disconfort după masă. Combinații mai sănătoase pentru mesele de Paște Un alt principiu util este regula echilibrului în farfurie: - jumătate din farfurie să fie ocupată de legume (salată verde, ridichi, ceapă verde), - un sfert de proteine (carne de miel, curcan, pește sau drob) și - un sfert de carbohidrați (pâine, mămăligă sau o porție mică de desert). În plus, este recomandat să evităm combinațiile de tip grăsime + grăsime + zahăr (de exemplu: sarmale cu smântână urmate de cozonac și alcool) și să le înlocuim cu mese mai simple, în care alegem fie preparatul principal consistent, fie desertul, nu pe ambele în cantități mari. Această structură ajută la menținerea unui aport caloric controlat fără senzația de restricție. În locul combinațiilor clasice foarte dense caloric, putem face alegeri mai echilibrate. La prânz putem opta pentru o porție de ciorbă de miel fără pâine (~300 kcal); friptură de miel cu salată verde (~530 kcal) și un desert controlat care poate consta într-o felie de cozonac sau pască (~350 ndash;400 kcal). O alternativă mai ușoară ar fi friptură de curcan cu salată cu legume de sezon (~320 kcal) sau pește la grătar (~440 kcal). Desigur, cheia este să nu combinăm toate preparatele într-o singură masă. Cum controlăm porțiile fără să simțim că ne abținem Controlul porțiilor este esențial pentru a evita acumularea kilogramelor. Nu trebuie să renunțăm la preparatele tradiționale, ci să le consumăm conștient. Porțiile mici și pauzele între mese fac diferența între un Paște echilibrat și unul care se vede rapid pe cântar. Chiar dacă sărbătorile sunt de obicei sinonime cu kilograme în plus, masa de Paște nu trebuie să devină un maraton caloric . radițiile pot fi păstrate, dar adaptate: mai multe legume, porții mai mici și combinații mai inteligente. Folosirea farfurii mai mici, alegerea a maximum 2 ndash;3 preparate per masă, evitarea gustărilor continue între mese, mestecatul lent pentru a simți sațietatea și hidratarea corespunzătoare sunt strategii simple, dar eficiente, care ne ajută să ne bucurăm de sărbători fără excese calorice inutile. Echilibrul nu înseamnă restricție, ci alegeri conștiente. Iar diferența dintre 2500 și 6000 kcal într-o zi, stă de cele mai multe ori, în detalii aparent mici, dar repetate pe parcursul întregii zile. Cu puțină atenție la porții, la combinații și la ordinea consumului preparatelor, putem păstra tradiția și gustul, fără să ne afectăm silueta și sănătatea. , conchide Cori Grămescu. Foto Imago]]></body>
                        <pubDate>Tue, 07 Apr 2026 18:59:00 +0300</pubDate>
        </item>
        </channel>
</rss>
