<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
        <title>Stiri Sănătate de la A la Z @ doctordebine.ro</title>
        <link>https://doctordebine.protv.ro/sanatate-de-la-a-la-z</link>
        <description>Stiri Sănătate de la A la Z @ doctordebine.ro</description>
        <copyright>(c) doctordebine.ro 2026</copyright>
        <ttl>10</ttl>
        <date>2026-11-22 22:24:47</date>
        <webMaster>webmaster@doctordebine.ro</webMaster>
        <item>
            <title><![CDATA[Transplant de sânge din cordon ombilical: 27 din 28 de pacienți cu leucemie au supraviețuit cel puțin un an]]></title>
            <link>https://doctordebine.protv.ro/stiri-medicale/transplant-de-sange-din-cordon-ombilical-27-din-28-de-pacienti-cu-leucemie-au-supravietuit-cel-putin-un.html</link>
            <category>Sănătate de la A la Z</category>
                            <description>&lt;img src='https://assets.protv.ro/assets/doctordebine/2026/11/07/image_galleries/2691/transplant-de-sange-din-cordon-ombilical-27-din-28-de-pacienti-cu-leucemie-au-supravietuit-cel-putin-un_size6.jpg' width='400' height='250' /&gt;<![CDATA[Cercetători de la Fred Hutch Cancer Center din Seattle au testat o metodă nouă de a face transplantul cu sânge din cordon ombilical mai sigur pentru pacienții cu leucemie. Rezultatele, publicate recent în Journal of Clinical Oncology, sunt încurajatoare: 27 dintre cei 28 de pacienți din studiu au trăit cel puțin un an după transplant, iar niciunul nu a avut o formă severă de boală grefă contra gazdă, adică o complicație în care celulele primite atacă organismul pacientului.]]></description>
                <body><![CDATA[Sângele din cordonul ombilical este bogat în celule stem, celulele din care se formează toate celulele sângelui și ale sistemului imunitar. Într-un transplant pentru leucemie, ele înlocuiesc sistemul de apărare bolnav cu unul sănătos. Sângele din cordon este o variantă valoroasă pentru pacienții care nu găsesc un donator complet compatibil, dar are un punct slab: o singură unitate conține relativ puține celule, iar organismul se reface mai încet. Primele săptămâni după transplant sunt cele mai fragile, pentru că pacientul rămâne expus la infecții. Pentru această perioadă, echipa de la Fred Hutch a adăugat transplantului un fel de întărire. Pe lângă unitatea de sânge din cordon compatibilă cu pacientul, a fost folosit un produs fabricat din celule stem ale altor 6 până la 8 unități de cordon, multiplicate în laborator. Aceste celule nu rămân în organism pe termen lung. Ele susțin pacientul în primele zile, cât timp unitatea compatibilă își face treaba și construiește un sistem imunitar nou. Practic, pacienții au primit celule de la până la nouă donatori diferiți. Rezultatele studiului Dintre cei 28 de pacienți, unul a murit din cauze care nu țin de recădere, iar unul a avut o recădere după aproape un an, a primit un alt tratament și se află de peste un an în remisie. Potrivit materialului publicat de institut, într-un grup de comparație tratat doar cu sânge din cordonul ombilical, 26% dintre pacienți au avut forme grave de boală grefă contra gazdă, iar 21% au dezvoltat forma cronică. Studiul de la Fred Hutch arată însă că sângele din cordonul ombilical rămâne o resursă vie pentru cercetare: celulele lui pot fi combinate, multiplicate și folosite pentru a ajuta organismul pacientului să se refacă mai repede după transplant. Pentru părinții care aleg să stocheze celulele stem din cordonul ombilical și din placentă, această direcție de cercetare înseamnă o resursă păstrată de la naștere, pe care medicina viitorului ar putea să o folosească în terapii tot mai eficiente și mai accesibile , a declarat Dr. Daniel Lastofka. Foto Imago]]></body>
                        <pubDate>Sat, 07 Nov 2026 15:33:00 +0200</pubDate>
        </item>
                <item>
            <title><![CDATA[Sănătatea intimă: cum funcționează microneedlingul și radiofrecvența]]></title>
            <link>https://doctordebine.protv.ro/afectiuni/sanatatea-intima-cum-functioneaza-microneedlingul-si-radiofrecventa.html</link>
            <category>Sănătate de la A la Z</category>
                            <description>&lt;img src='https://assets.protv.ro/assets/doctordebine/2026/11/06/image_galleries/2688/sanatatea-intima-cum-functioneaza-microneedlingul-si-radiofrecventa_size6.jpg' width='400' height='250' /&gt;<![CDATA[Uscăciunea, disconfortul la contactul intim sau schimbările apărute după naștere sunt subiecte despre care multe femei vorbesc cu dificultate. Adesea sunt atribuite vârstei și lăsate pentru mai târziu, deși influențează confortul zilnic, viața de cuplu și relația cu propriul corp.]]></description>
                <body><![CDATA[Alături de tratamentele clasice, ginecologia explorează proceduri care urmăresc refacerea și remodelarea țesuturilor. Dr. Delia Angelescu, medic specialist obstetrică-ginecologie, explică două dintre aceste abordări: Morpheus vaginal și microneedlingul vulvar. Țesuturile intime se schimbă odată cu noi Mucoasa vaginală și țesuturile vulvare sunt influențate de echilibrul hormonal, circulația locală și structura colagenului. Nașterea, alăptarea, perimenopauza și menopauza, precum și anumite tratamente pot modifica lubrifierea, elasticitatea și sensibilitatea locală. Pot apărea uscăciune, usturime sau durere la contactul intim. Consultația ginecologică permite identificarea cauzelor și alegerea unei îngrijiri potrivite. Multe paciente vin la consultație abia după ani în care au tolerat disconfortul. Aceste modificări au o explicație biologică, iar evaluarea lor face parte din îngrijirea ginecologică obișnuită, la orice vârstă , spune medicul. Morpheus vaginal: microneedling cu radiofrecvență Morpheus8V combină microneedlingul cu radiofrecvența fracționată. Principiul este utilizat și în dermatologie, pentru față și corp, cu aplicatoare și parametri adaptați fiecărei zone. Acele fine pătrund controlat în țesut și transmit energie de radiofrecvență la adâncimile stabilite de medic. Stimularea mecanică și efectul termic localizat urmăresc activarea proceselor de reparare și remodelare a colagenului. Răspunsul tisular se dezvoltă progresiv, în săptămânile și lunile următoare. Microneedlingul vulvar: o abordare pentru țesuturile externe Microneedlingul vulvar cu un dispozitiv de tip Dermapen folosește micropuncții controlate, fără componenta termică a radiofrecvenței. În practica clinicii, această procedură poate fi discutată pentru paciente cu uscăciune vulvară, modificări atrofice sau schimbări ale confortului și sensibilității locale. Evaluarea include simptomele de la nivelul labiilor mici și al regiunii clitoridiene, alături de factorii hormonali, medicație și funcția planșeului pelvin. În anumite protocoale, procedura se poate asocia cu aplicarea topică a unor produse cu exozomi, vezicule implicate în comunicarea celulară. Alegerea ține cont de caracteristicile și destinația de utilizare a produsului, această asociere fiind un domeniu în dezvoltare în ginecologia regenerativă. Un protocol adaptat fiecărei etape a vieții Simptomele intime pot apărea și la femeile tinere. După naștere, evaluarea urmărește vindecarea, cicatricile și confortul local. În perimenopauză și menopauză, planul se adaptează modificărilor hormonale și tisulare. În funcție de vârstă, simptome și examenul local, medicul poate discuta și ședințe intercalate de laser CO₂, cu intervale adaptate recuperării țesuturilor. Selecția procedurilor ține cont de beneficiile urmărite, profilul de siguranță și dovezile disponibile. Terapiile regenerative completează ginecologia clasică. Pentru unele paciente este suficient un tratament local, pentru altele construim un protocol combinat. Tratamentul este întotdeauna personalizat, în baza unei consultații , explică Dr. Delia Angelescu. Ce presupune tratamentul Fiecare tratament pornește de la o evaluare ginecologică, pe baza căreia medicul construiește un protocol adaptat țesuturilor și nevoilor pacientei. Procedura se realizează în cabinet, cu anestezie locală, și durează aproximativ 40 ndash;50 de minute. Planul include numărul de ședințe, îngrijirea locală și reevaluarea rezultatelor. Un subiect intim, discutat deschis Sănătatea intimă face parte din îngrijirea unei femei în fiecare etapă a vieții. Discuția cu medicul oferă un spațiu în care schimbările pot fi înțelese, iar opțiunile de tratament pot fi alese în acord cu nevoile fiecărei paciente. Cel mai important pas îl face pacienta atunci când vorbește despre ce simte. De acolo putem construi un plan potrivit ei, fie că include sau nu o procedură regenerativă , încheie specialistul.]]></body>
                        <pubDate>Fri, 06 Nov 2026 13:37:00 +0200</pubDate>
        </item>
                <item>
            <title><![CDATA[Când este momentul ideal pentru a începe reabilitarea după un accident vascular cerebral (AVC)]]></title>
            <link>https://doctordebine.protv.ro/stiri-medicale/cand-este-momentul-ideal-pentru-a-incepe-reabilitarea-dupa-un-accident-vascular-cerebral-avc.html</link>
            <category>Sănătate de la A la Z</category>
                            <description>&lt;img src='https://assets.protv.ro/assets/doctordebine/2026/10/29/image_galleries/2687/cand-este-momentul-ideal-pentru-a-incepe-reabilitarea-dupa-un-accident-vascular-cerebral-avc_size6.jpg' width='400' height='250' /&gt;<![CDATA[În fiecare an, pe 29 octombrie, este marcată Ziua mondială de prevenire a accidentului vascular cerebral (AVC), pentru a informa populația despre factorii de risc ai acestei afecțiuni, măsurile de protecție a sănătății și necesitatea intervenției medicale rapide.]]></description>
                <body><![CDATA[Reducerea riscului de AVC începe cu prevenirea și controlul factorilor de risc. Pentru aceasta, este necesar să monitorizăm periodic tensiunea arterială, să adoptăm o alimentație echilibrată, să practicăm activitate fizică în mod constant, să renunțăm la fumat și să evităm consumul excesiv de alcool. La fel de importantă este monitorizarea și tratarea unor afecțiuni precum diabetul, tulburările de ritm cardiac și nivelul crescut al colesterolului. Potrivit estimărilor internaționale, până la 90% dintre accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite prin gestionarea factorilor de risc. În cazul unui AVC, diagnosticarea și inițierea promptă a tratamentului pot face diferența. Recunoașterea simptomelor și apelarea imediată a serviciului de urgență 112 sunt decisive. Apariția bruscă a asimetriei feței, slăbiciunii sau amorțelii unui braț ori picior, în special pe o singură parte a corpului, precum și dificultățile de vorbire sau de înțelegere pot indica un AVC. În astfel de situații, solicitarea imediată a ajutorului medical poate salva viața și îmbunătăți șansele de recuperare. De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, Societatea Română de Reabilitare Medicală (SRRM) atrage atenția asupra unui moment decisiv din drumul pacientului: începutul reabilitării. Poziția societății este că reabilitarea medicală se inițiază încă din perioada spitalizării, imediat ce starea pacientului este stabilă, cu medicul de reabilitare medicală ca parte a echipei din jurul pacientului cu AVC. Reabilitarea medicală în cazul pacienților care au suferit un AVC În România, între 55.000 și 65.000 de persoane suferă anual un AVC, potrivit prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele SRRM, estimări făcute pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Un registru național dedicat lipsește, iar cifrele rămân astfel aproximative. Și accesul la reabilitare este limitat: doar jumătate dintre cei aproximativ două milioane de români care au nevoie de o formă de reabilitare medicală beneficiază de ea într-un an, arată datele SRRM. Pentru un român care a avut un AVC, diferența se vede în lucrurile simple: dacă poate ridica brațul, face câțiva pași în siguranță, vorbește și înghite fără probleme, se descurcă singur sau depinde de cei din jur. Cu cât planul de reabilitare medicală pornește mai devreme, cu atât mai bine pot fi protejate aceste capacități. Îngrijirea într-o unitate specializată pentru AVC, cu o echipă multidisciplinară, reduce riscul de deces sau de dependență: o analiză Cochrane din 2020 a asociat-o cu șanse cu aproximativ un sfert mai mici. Momentul și intensitatea rămân însă decizii medicale. Studiul AVERT, publicat în The Lancet, a arătat că mobilizarea foarte intensă în primele 24 de ore nu a ajutat, ci a fost asociată cu un rezultat mai slab la trei luni. Reabilitarea potrivită este cea începută la timp, în doza potrivită, sub supraveghere medicală, nu efortul maxim făcut cât mai repede. În România, Ministerul Sănătății a anunțat în 2023 un program prioritar pentru neuroreabilitarea precoce a pacienților cu AVC acut în secțiile de neurologie, cu finanțare directă pentru spitale. Medicul de reabilitare medicală, adică specialistul în medicină fizică și de reabilitare, poate conduce procesul mai departe: evaluează clinic și funcțional pacientul, stabilește obiectivele într-un Plan Individual de Medicină Fizică și de Reabilitare și coordonează kinetoterapeuții, logopedul, psihologul și ceilalți specialiști ai echipei. Pacientul cu AVC are, în jurul lui, o echipă solidă, de la medicul de urgență și neurolog, până la asistente și imagiști. Medicul de reabilitare medicală completează această echipă cu o perspectivă care privește viitorul pacientului: ce poate face în ziua a cincea, în luna a treia și la un an. Reabilitarea poate începe încă din spital, imediat ce starea este stabilă, iar cu cât amânăm, cu atât scad șansele ca rezultatele să fie optime. Din păcate, parcursul pacientului nu este pe deplin înțeles de toți colegii din specialitățile implicate, iar uneori omul se pierde în sistem , declară prof. univ. dr. Mădălina Iliescu, președintele Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM), medic primar de medicină fizică și de reabilitare. AVC: Ce se întâmplă când reabilitarea întârzie Fără reabilitare la timp, consecințele AVC se pot agrava: pierderea forței și a echilibrului, dificultăți de vorbire și de înghițire, durere, rigiditate, riscul de căderi și pierderea autonomiei. Spasticitatea, adică încordarea involuntară a mușchilor, este una dintre cele mai frecvente. Potrivit prof. Iliescu, între 20% și 40% dintre pacienții cu AVC o dezvoltă, ceea ce înseamnă, aplicat la estimările de cazuri pentru România, între 11.000 și 26.000 de cazuri noi pe an. Spasticitatea se poate gestiona, dar nu dispare peste noapte și cere un management etapizat, adaptat și personalizat. Foto Imago]]></body>
                        <pubDate>Thu, 29 Oct 2026 13:27:00 +0200</pubDate>
        </item>
        </channel>
</rss>
